ceaţă lăptoasă –
doi fraţi şi două faruri
pe acelaşi drum
***
negură deasă –
pe drumul spre chilie
lumânări arzând
***
copil în rugă –
în nimbul lumânării
chipul mamei blând
***
în vale neguri –
pe deal casa bunicii
cu soare în geam
Poezie:
Haiku (9) - Neguri şi reverii
Comentarii
negură deasă – pe drumul spre
zugravul de subţire -
negură deasă –
pe drumul spre chilie
lumânări arzând
***
în vale neguri –
pe deal casa bunicii
cu soare în geam
acestea îmi par mie cum trebuie!
ultimul este de excepţie.
primul îmi place foarte mult...
yester -
primul îmi place foarte mult... asemănarea vine spontan, doi frați ca două faruri, inseparabili la orice necaz, în orice situație. normalitatea acestora să fie împreună, dar ce vorbesc eu? să îl redau:
ceaţă lăptoasă –
doi fraţi şi două faruri
pe acelaşi drum
sau e doar un peisaj simplu, cum se cere, care m-a cucerit total.
Ştefan,
Maria - Doina -
Ştefan, mă onorează prezenţa ta sub haiku-urile mele. Nu au prea mulţi cititori, dar sunt bucuroasă pentru cei ce îşi fac timp să contemple imaginile înrămate în cuvinte.
Zâmbesc la sintagma ,,cum trebuie" şi-ţi mulţumesc.
Mă bucur mult că le-ai vizualizat pe acestea două. Se şi întrevede o legătură între ele: urcuşul spre lumină şi purtătorii de lumină. Vezi, haiku-ul nu folosşte metafora, doar o focalizează pe cea existentă lângă noi, atât de aproape ochiului şi inimii.
Te mai aştept şi la viitoarele poeme.
Paul,
Maria - Doina -
Paul, îţi mulţumesc. Te simt mereu aproape prin ninsori şi prin neguri :)
Mărturisesc că şi eu m-am gândit la această asemănare, fraţii ca două faruri, nedespărţiţi şi luminând împreună ( îmi amintisem şi de versurile din Hora Unirii: ,,Amândoi suntem de-o mamă,/De-o făptură şi de-o seamă,/Ca doi brazi într-o tulpină,/
Ca doi ochi într-o lumină.//Amândoi avem un nume,/Amândoi o soartă-n lume./Eu ţi-s frate, tu mi-eşti frate,/În noi doi un suflet bate!" ...că tot se apropie sărbătoarea :) )
Eu am încercat o decupare a unui peisaj simplu din realitatea înconjurătoare, o focalizare pe comparaţia sau metafora creată spontan de o mână nevăzută. Scopul e de a bucura şi de a provoca la reflecţii, de a găsi interpretări care să umple sufletul.
Îţi mulţumesc pentru constanţa cu care îmi oferi feedback. Contează enorm.