*
burtă de gânganie ca în filmul ăla
goange uriașe amenințau pământul oamenii / o întreagă nebunie
cine reține mai mult decât una sau cealaltă
universul stă în minte făcut fâșii
diform - amintiri de cotidian să le spunem simplu
chestii
unde te ascunzi / ești în siguranță definitivă aș spune pentru că
**
nu-i așa: îți este frică atunci când coconul tău este frica
și cea mai mare protecție ți-o poate da
vrea să te înghită / de fiecare dată ieși altfel
mai luminos mai înalt
îți priește aerul slab și neputința
(tu știi că)
(libertatea e o)
orice te poate cloci
până la urmă o gogoriță
***
te vei vărsa
iar și iar către lume
te vei împreuna cu alte corpuri cleioase
învățând de fiecare dată mersul pe jos
învățând de fiecare dată
atunci ai să apeși
în ziua în care îți vei lepăda balele
pentru totdeauna hoiturile viilor
doar o arenă înțesată de carne
atunci ai să spui
****
nimic și nimeni
nu m-a adus aici
sunt sigur
Comentarii
hop
bobadil -
Cu toata aceasta masculinizare a scrierii Claudiei pe care o tot pun la digerat de cateva bune si semnificative texte incoace nu pot sa nu remarc penelul si tusa unei scriitoare pe care cu riscul asumat o numesc contemporana. Aici avem de-a face cu un corpus christi transformat intr-o chinuitoare plictiseala dar mie mi-a placut aceasta ectopica aghiazma. Asa ca o taxez in consecinta.
Andu,
Marquise de Sade -
ma surprinzi de fiecare data. :P mi-a placut rau interpretarea ta. punct ochit. este, desigur, o "initiere in obisnuinta". multe ectopice aici. despre masculinizare, zic: "vocea" aleasa, in ultima vreme, ma poate "exprima" mult mai bine. este un inceput, oricum. cale lunga, in rest. multumesc pentru taxare.