nu lăsa depărtarea deschisă

imaginea utilizatorului Sancho Panza

***

dorul de tine
o fereastră pe care nu mai pot s-o închid
gândul trece hai-hui prin toate cotloanele
distanța se măsoară în pânze de păianjen
și așteptarea îmi cerne cuvintele

aud uneori cum mă strigi

oricât de departe te-ar duce vâltorile
ai grijă de dragostea noastră
ca de-o taină trecută
prin urechile acului.

Comentarii

Un poem care te reține prin

Un poem care te reține prin muzicalitatea intrinsecă, curățat de balastul unor procedee stilistice prea încărcate, o metaforă în sine. Apreciez harul și migala finisajului.

- prin urechile acului -

Un text care nu se poticneşte la graniţa cuvintelor, cu riscul de-a putea fi socotit prăfuit. Pare o confesiune spontană, după o lungă tăcere impusă. Finalul - foarte bun! - oferă personalitate pe toate sectoarele (tehnice/ sensibile).

Naan Lea, Adrian

mă bucură mult cuvintele voastre, mai ales că ele vin după o perioadă de ”„tăceri mai lungi” (cum bine zici, Adrian) - nu neapărat autoimpuse, ci mai degradă pricinuite de împrejurări... :)