.undeva să ne ascundem curând
pe aici se întâmplă prea multă viață
cum trage noaptea de noi toți să mai ajungem până mânie
până mâine când vreau să mergem la teatru
să ne îmbrăcăm frumos cu inscripții cu lacrimi cu humă
să nu putrezim
nu mai crede nimeni femeile se excită
când e vorba de detalii un puști nevrotic
în seara asta pe scenă și drame împletite de o bunică senilă
stăm în cerc -în cerc noi toți asmatici hulpavi metodici și incapabili
senzația de haită de ochi flămânzi
un bărbat din colț plânge vânându-și copilăria

acordeonul sună ca pentru o defilare de sentimente
e plină lumea de nevrotici neîmpliniți
vreau să nu te lași descifrat nici de mărturiile discrete
seara se încheie undeva la barul din colț
scrumul de țigară arde clasic pe restul de sânge- țipăt
femeia orgasmică fetițe de douăzeci-și-ceva de ani cu șosete roșii în dungi portocalii și dorințe buclate în vagine de unde vine mirosul de iarnă
poate dintre coastele împietrite au înghețat privind cum s-au dezarticulat sub toate mânile fierbinți ale foștilor.