Ignorand complet o idee
las scaunul sa tipe inutil
caci nimeni si nimic nu ma obliga
un rand ideii sa-nchin.

Sufletul meu, un oras ocupat
de n-ar fi bazar, m-as baga sub pat
ma uit in jur, sunt in metrou
la dracu, constat ca metroul sunt eu

Asemeni lui Icar astept aripi noi
cum oare sa scap din mocirla? noroi
imi trag un picior pe altu-l afund
noroiul produce, devine fecund.

Sedus sunt de viata, ma las violat
Sunt preot slujind, leguma in pat,
Ma vad Dumnezeu in strat vegetal
Din palmele luate-mi ridic piedestal.

Suntem miliarde,suntem chiar prea multi
frumosi la frumosi si slutii la sluti
v-as da de-as putea a mea rasuflare
si liber sa-mi iau sa plec in uitare...