Adevărul e că mă așteptam să "mi-o servești". Partea bună e că sunt de acord cu tine în mare măsură. Iar partea care mă bucură cel mai mult, e că ai dovedit un lucru de care n-am prea avut parte până acum: foarte puțini de aici se apleacă cu o așa atentă citire asupra poeziei mele. Probabil pentru că e scurtă și le scapă mereu printre degete. Ție nu ți-a scăpat. Mă îmbăt cu gândul că am căștigat în sfârșit un cititor. O să fiu și eu mai atent la poezia ta. Promit.

Oho, mulțumesc, safir, facem o lucrare în colaborare. Inițial în loc de "desenează" era "se colorează", dar asta nu din motive poetice, ci pentru că desenul (chiar există) era pe o foaie albastră, iar titlul era "Istorie", deci faptul că e vorba de desen trebuia dedus din text fără nici un indiciu... Dacă chiar nu place, poate o să schimb. În rest, ai dreptate, desigur. Mulțumesc mult și ție, pentru aceeași atenție... atentă. Chiar începusem să mă simt cam singurel, poeziile mele bat întotdeauna recordul la cele mai puține citiri. Pentru mine e sărbătoare când trece cineva pe pagină, și mă îmbăt când ajunge o poezie la 12 citiri. (Ceea ce nu mă deranjeză deloc, ba dimpotrivă, sunt foarte încântat că nu oricine poate vedea lucrurile de acolo de unde le privesc eu - din turnul de fluturi) Una chiar am trimis-o "la derută": "Vierme de fluture" e o poezie foarte proastă a mea. Nici poezia asta nu e grozavă, țin numai la imaginea finală pe care, cel mai probabil o s-o folosesc la ceva mai bun. Scuze că m-am întins așa mult la răspuns... e vorba de aceeași sărbătoare.