Virgil -
...
eu la urma urmei trăiesc
și e bine
bine derapat de pe șine
iar hainele mortului stau
elegant așezate pe mine
percep indolența suav
ca o boare
nu simt nici un fel de oroare
mătase cașmir sau relon
nu nasc pe mine pic de sudoare
din groapa adîncă privesc
și mă-mbie
orașul m-atrage și știe
în spatele hainelor mor
doar acei care mor pe hîrtie
Poezie:
Comentarii
Aranca -
nu stiu de ce aceasta balada m-a dus cu gandul la ce spunea Jean Cocteau "Le vrai tombeau des morts est le coeur des vivant." Adevarata groapa a celor morti ramane doar inima celor care le supravietuiesc intr-un fel sau altul, mai aspra mai dureroasa decat se poate spune. Insa aceasta balada (recuperata din alte timpuri, alte site-uri) te imbraca literar vorbind altfel si aceasta haina are stil. "orașul m-atrage și știe în spatele hainelor mor doar acei care mor pe hîrtie".
Aranca -
corectura: "Le vrai tombeau des morts est le coeur des vivants."
lucian -
un text plin de ironie la dresa celor care se cred veșnici numai prin faptul că pot gasi rime și le pot așterne în versuri pe hartia virtuala a acestui site si a altora asemenea. se pare că a muri, pentru cei ce scriu, nu este atât de simplu... un poem simpu, dar cu mesaj fin și elegant.