Și s-a pus praf și apă,
Și s-a suflat
Asupra nimicului
Și s-a făcut om.
Și apoi, s-a blestemat
Cu tăcere și singurătate
Să ducă o viață de
Nenoroc.

Dar s-a sculat în
Duhul nemulțumirii
Și fără de socotală
A strigat în Eden:
-Să se facă Cerul
Una Cu pămîntul!
Să fie totul o tulburare!
Pustietatea să împărățească
Din nou înaintea fericirii!

Și atunci au coborât
Marele Ziditor,
Și au suflat somnul adânc
Asupra omului,zicându-i:
-Dormiți neamuri!
Dormiți somnul de veci!
Să vă sculați la Împărăția Cerurilor,
Când o să vă cheme Pământul,
Dormiți în Neant
Pâînă vă sfărâm mormântul;
Dormiți, întru așteptarea
Rezămislirii.