ha!
am fost păcălit de mic
cu degetul mare
trebuia să sug
trebuia să nu cer de mâncare
trebuia să tac...
iar când rămâneam singur
plângeam dar vă jur
nu-ncercam niciodată
să mă prefac
mai târziu
am aflat că oamenii
(cu excepţia ciudaţilor care scriu
sau care stau frumos întinşi în sicriu)
umblă mereu cu mănuşi
mi-am dorit de îndată
să ajung un erou
cu chelie costum şi cravată
(aşa cum visam dintotdeauna să fiu)
să-i pândesc după uşi
dintr-un tablou
să le arăt cu dragoste
degetul meu
stacojiu
25 iulie 2011
Poezie:
Comentarii aleatorii