vorbeau despre vechile șpalturi
armuri roase de cețuri
manuscrise vechi
legate în aur
despre păsări cioplite în tîmplele cerului
sau doar de umbra lor

pînă cînd
literele pătrunse de-acum se revoltau
prin mansardele decolorate
igrasioase umede ale cuvintelor

cine mai aleargă spre nicăieri
cu viscerele sufletului
proiectate spre lună
simulînd mereu altceva
redundantă povară

era doar o parte din jocul celor proscriși
prin turnuri firave de sticlă

depărtarea sau numai eu
împărțind covrigi calzi
bibliotecarilor degerați
prin suburbia ludică a iernii...