calmul exasperant cu care trece clipa
într-o presimțire abia perceptibilă a timpului
mă scoate din starea mea de liniște și mă înnoptează
ca o eclipsă de soare venită inopinat
în mine

poate că e doar un gest pripit zbaterea inventată impromptu
în jumătăți aleatorii de gânduri
și caut, latent, între două puncte cardinale diametral opuse,
o margine de frunte ridată
și o amintire...