m-am făcut ghem aruncându-mă pe-o scară

imaginea utilizatorului queen margot
poeme fără răspuns VI

m-am făcut ghem aruncându-mă pe-o scară suspendată de
capetele femeilor pe care le-ai dorit cândva
un drum punctat / întuneric
secvențe halucinante / ochi / Luna Park
pereți roșii
pereți speriați de orice trecere
pielițe cu coaja spartă tremurând de
căderi abisale,
de căderi cu un semiton mai sus,
deformat / căldură

trec / un înveliș indiferent deasupra lor
au fost odată frumoase, au fost odată iubite ca niște cetăți
și mă-ntreb
care din ele au fost mai ușor de cucerit
cetățile ce-au vrut sau cele care nu?

e-un sacrilegiu a fi triumfător peste-un sac de oase
cutii deschise din care ies pentru o secundă
mâinile unui trecut pătat de ninsori

mi se face frică
mă plimb prin orașul iubitelor de demult
capete expuse în vitrine de aur / de lemn / de marmură neagră
gemând
fixându-și cuțitul privirii în mărul verde al
unui sărut pe care timid îl întind către tine
decojindu-l până la măduvă
măcindu-i dulceața
transformându-l într-un drum punctat de incantații

ochii mei / întunericul
ochii ei / încep / lumina
rup / jocul