"și acum că ai murit, ce o să faci în timpul tău liber?" (din Sufocare - Chuck Palahniuk)
mă doare umărul cred că
îmi va crește de acolo un om
fratele meu de întuneric desfigurat
toți au continuarea lor
cînd se ating
doar eu te cunosc mult prea tîrziu
simt curentul sau ascuțimea sunetelor
uneori vîntul dă să spargă totul și mă înghite
tac săptămîni la rînd
pentru ca mai apoi să pot urla în tine prin stomacul tău scobit
trebuie să înjuri cu iscusință să îi intre direct în inimă
madame viață
iar ideea e să fii cel mai aproape atunci cînd se întîmplă
Poezie:
Comentarii
alma -
Pretextul din prima strofă e mult mai reușit decât restul poemului. Și mă refer la versurile: "mă doare umărul cred că îmi va crește de acolo un om fratele meu de întuneric desfigurat și iubit toți au continuarea lor" Și mai ales la "toți au continuarea lor". Poate ar fi o sugestie de a continua aceeași linie (adică fără "să înjuri").
Imparateasa -
Alma, iti multumesc pentru parere. Nu stiu... cred ca am dorit aceasta frantura, aceasta ruptura din dureros.
Ela -
Sugestie pentru a doua parte a poeziei, pentru a fi cumva în armonie cu prima jumătate: [i]simt curentul uneori suntele ascuțite vîntul dă să spargă totul și mă înghite tac săptămîni la rînd să pot urla în tine prin stomacul scobit trebuie să înjuri cu iscusință fierea să intre direct în inimă eheiii madame viață important e să fii cel mai aproape atunci cînd se întîmplă[/i] am păstrat ideea, cred că tine-tău era inutil. ca și "pentru ca mai apoi". ultimul vers era apropiat de proză, l-am transformat puțin. sunt doar sugestii, desigur că vei găsi variantele tale de prelucrare sau vei păstra așa cum ai simțit când ai scris. știu că transformările se fac în timp, în timpul fiecăruia.
Sapphire -
Este o ruptură într-adevar la ultima strofă, dar mie îmi place. Iar jocul de cuvinte pe care aproape că nu-l poți evita (la madame viață), cred ca justifică acel "trebuie să înjuri cu iscusință". Eu chiar aș îndrăzni să-ți sugerez să renunți la "ei" (versul 2 al strofei finale). În schimb ceva nu-mi sună bine deloc la versul "fratele meu de întuneric desfigurat și iubit", și cred că e vorba despre "iubit", poate că tocmai acest cuvințel creează ruptura cu ultima strofă. Și de ce nu ai renunța la el? Crezi că nu e suficient să spui "fratele meu de întuneric desfigurat"? are suficientă forță imaginea, iar mie mi se pare atât de clar că un astfel de frate este în mod necesar iubit, încât nu ai nevoie de nici o completare. Și aș mai renunța cumva la "când" din v 2 strofa 2, eventual punând "în atingere".
Imparateasa -
Ela, Bianca multumiri :) Deocamdata ma mai gandesc. Cate ceva am aranjat totusi.