Mi-e sângele plin
de oameni de ordine
care fac ordinea lor în mine
dau ordinele lor
sau ale altora tot prin mine

am nevoie de haosul meu
de vene şi artere
aşezate
ca hainele pe orbi

de maladiile nevindecabile
de altceva decât ei

prin pulsul aritmat de vise
de creasta cocoşului domesticit
fost gotcan
dar nimeni nu mă întreabă
(şi nici nu spun)
pe când sângele mi-e plin
cu ordinele altora
care se prăbuşesc prin mine

nu sunt şi nu voi fi
un cimitir al eroilor.