Îi plăcea să se audă meditând
cu glas tare
asupra problemelor existențiale,
mie – doar să-i ascult vocea
cum trepidează între
bolta metalică
și pantofii mei negri din piele
cu scârț;
ardea intens printre cuvinte,
vorbea despre toate și
despre nimc,
într-un târziu, mă întrebase:
Nu vrei să…? Păi, nu -
i-am răspuns,
chiar nu e momentul
s-o cauți cu lumânarea
prin camerele pieptului meu
pe umbra aceea
de spațiu nelocuit
de oamenii-camere de luat vederi,
nici cu lanterna măcar,
ori cu bricheta aprinsă
nu vei reuși s-o găsești -
nu vezi c-afară
se face dimineață,
iar înăuntru – salon
de sforăit
pe mai multe octave,
în timp ce
intrarea în capitală
se-apropie de noi, asemeni
războiului psihologic
(dintre mine și ceilalți)
și-autocarul
pe jumătate gol,
roșu pe jumătate,
stă gata să intre-n pământ
de rușine
după câteva frâne,
tot ascultându-te cum
vorbești despre toate
și despre nimic,
cu gândul la ce va spune
igrec ori ics
despre reflecțiile tale idioate ;
în acest timp
zeta se va holba la noi
cu niște ochi
bine-nșurubați în monitor
și se va distra rău de tot
pe seama reflexiilor noastre
palide de nesomn.
Comentarii
Am făcut cunoştinţă şi cu Neo
sebi -
Am făcut cunoştinţă şi cu Neo (I), texte interresante. Am senzaţia că-ţi cauţi un ton propriu, doreşti să experimentezi un fel de discurs. aici discursul unei plimbări în care reflexiile vorbitoarei formează doar un decor menit să scoată în relief dezabuzarea naratorului care se predă uşor, de la bun început.Mai trec.
La versul 11, s-a pierdut o literă. "nim(i)c" .
Sebi, mulțumesc de trecere și
Bott -
Sebi, mulțumesc de trecere și pentru cuvinte. Mă bucur că ai citit ambele părți. Nu stau să explic ce și cum, dar, se pare că tu ai interpretat altfel. Citind-ți comentariul, am realizat că în timp ce-ai citit, ți-au scăpat câteva detalii importante, la care am făcut trimitere(voalată) și în alte texte.
Toate cele bune,
Eugen.
Eugen, tu îmi pari într-o
sebi -
Eugen, tu îmi pari într-o călătorie, momentan. Bine, mă raportez şi la un text care mie mi-a plăcut mult: Dus-întors.un pretext literar. care exploatat cum trebuie, e o mină de aur.pentru că livrescul ne omoară. vrem, (desigur, şi eu), să scriem inventând trăiri. pe care ori nu le avem, ori nu le putem percepe.
spun că e nişa ta, nu pentru a cânta basmul unirii ( dragi mie, dealtfel), ci pentru că poţi, după ani 20 şi...să spui, paradoxal, lucruri noi. eu nu le-aş putea spune.
Dihotomia aceasta-durere în fond-e nişa. mai puţin, aproape spre deloc, mi-a plăcut "fostei mele şotii". nu e genul tău. deşi, a vorbi de manelism acolo, e o exagerare. mi s-a părut un experiment, puţin forţat.hei bine,şi cine n-a forţat la un moment dat:)
eu cred în talentul tău.
Sebi,desigur, anumite stări
Bott -
Sebi,desigur, anumite stări ori trăiri în poezie pot fi exagerate, de asta i se spune poezie; desigur, și inventivitatea contează, imaginația, vocabularul de cuvinte ș.a.m.d. însă, părerea mea este că la baza oricărei trăiri există(trebuie să existe) grăuntele de adevăr. Textul Dus-întors la care faci referire este consecința primilor ani(92-97) petrecuți în România, a trăirilor de atunci. Cât despre textul "fostei mele şotii", el exprimă un adevăr, o realitate, exprimată puțin cam brutal, dar care se cerea la un moment dat exprimată . O zi bună îți doresc. Eugen.