"We do not know what is happening to us,
the man of today is desoriented with respect to himself
he is outside of his country, "thrown into a terra incognita."

Ortega zace pe un vraf de manifeste, răsfoind ciornele unui articol pentru "Revista de la Occidente".
Prin ochelarii săi aburiți de cafea, cerul Madridului reflectă nori sumbrii în camera sa de lucru.
Umbrele se pierd între călimari, carți și punga de tutun."Eu nu sunt viața mea" murmură Ortega cuantificând realitățile care le putea palpa în jur.
Este aici o revelație metafizică: lucrurile din cameră nu erau el, dar coexistă armonios cu el.
Lucrurile nu pot fi detașate de individ, de percepție. Extinde cugetarea în forma unei fraze celebre: "Yo soy yo y mi circunstancia", miezul filozofiei sale.(Unas lecciones de metafisica, 1966)
Dar circumstanțele sunt opresive, egoul -Yo- schimbă dialectic materie și energie cu mediul.
Viața este o dramă între necesarul impus de convenții și libertate. Ortega într-o scrisoare: "Se pare că viața este destin dar și libertatea care ți-e dată în sfera unui destin prestabilit. Destinul ne oferă un repertoriu finit de posibilități, ne acceptam destinul și îl modificăm activ, obligați să ne desenăm un "plan de viață".

Viața i se pare o epavă a unei corăbii care îl impinge la invenție și acțiune, este o dramă a existenței între
coercitivul material și libertatea spritului, soluția unei metafore: "vreau sa supraviețuiesc naufragiului!"
Dar rădăcini ale neliniștii se iveau din abisuri, cu ele senzația de catastrofă, pericolul scufundării.
Viața e o sarcină își repeta zilnic, Spania decade și asta nu de azi de ieri.
Ecoul tiraniei bătea în ușe cu piciorul. "Nimeni nu mai are stimă pentru elita spaniolă, masele moderne doresc doar să domine . Omul de rând uzurpă codurile morale, el trăiește servind idealuri de "o dobândită ignoranță". Ortega închise fereastra cu o adâncă panică. Fascismul se zărea hidos la colțul străzii sale pietruite.

In 1925 scrie în "Ideas Sobre de la Novela": "Sunt șocat de scriitori ca Pirandello care își dezumanizează personajele. Un artist trebuie să își vadă de arta sa, nu de profeții".
Noua artă i se pare o fugă de realitate o deformare a humanului. "Un scriitor trebuie să aibe o viziune,
sa fie deschis chemărilor sale"... trebuie să aibe perspectiva spațiului în care operează ..să respecte adevărul.. adevărul absolut este suma la un moment dat a tuturor perspectivelor umane, al cercetarii realității.
Ortega este un Descartes invers: "Trăiesc-deci cuget". Vrea să înțeleagă realitatea, el continuă perspectivismul bazat pe observațiile lui Nietzsche, le dezvoltă arătând că viața este o combinație complexă (percepție și convenție) în care rezidă sistemul filozofal propus.
El propune noțiunea "Razón vital" - rațiunea avand viața ca fundație, viața ca susținătoare a cunoașterii. Ortega părăsește vitalismul lui Nietzche în care viața răspunde la impulsuri, pentru Ortega rațiunea este crucială în definirea "unui plan de viață". Aceste direcții în gândire apar sintetizate în "Dezumanizarea artei"
(1925). Ortega semnalează dispariția feței, metafora umană este eliminată de minimalism, abstract și simbolic. "Calitatea artei nu e conferită de conținut ci de forme, de vizual". Ortega continuă ideile de spirit și sociologie spaniole ale lui Miguel de Unamuno visând la o societate bazată pe știință, etică și estetică.
Cultura trebuie să rezolve misterele istoriei declara el în "Hystory as System".

Revolta Maselor (1930)

Ortega, Bergson, Spengler și alții catalizau intelectualitatea europeeana împotriva mișcărilor social-democrate. In lucrarea sa "Revolta Maselor" Ortega lansează un profetic semnal de alarmă: "degradația și alienarea culturii facilitează apariția fascismului". Viața în Europa se modifica fara încetare.
Masele căpătau acces la conducerea socială,la putere. "Dar masele nu pot guverna societatea, ele nu sunt capabile de auto determinare, deci Europa va intra într-o criză care amenință propria sa existență". Dar ce sunt masele ? întreabă scriitorul.. Suntem noi toți ăștia care arătam exact ca ceilalți, buni sau răi, cu educație sau fară, în orice caz fară să părem îngrijorați de vreo stare, ba chiar satisfăcuți unii cu ceilalți.
"Masele cred ele, că au menirea să legalizeze orice mișcare nascută într-o cafenea..
Nu există perioadă istorică în care masele au guvernat în mod direct mai mult decât acum. Mă supară ca mințile mediocre, cunoscându-și mediocritatea, au curajul să își proclame și să impună această
mediocritate ". Ortega citează pe americani: "Este indecent să fi diferit". Ce nu accepți în artă, nu accepta în politică. In altă parte a lumii Astor Piazzola inregistra Tango's Café și muzică pentru un popor sărac dar cu vizuni și speranțe largi. Lui Piazzola, Ortega i-ar fi scris: <<dragă prietene, muzica ta e minunată dar mă tem că ascultătorii de rând nu vor aprecia diferența, excelența, și sofisticarea. Cei care nu sunt ca toata lumea, cei care gândesc diferit, riscă să fie eliminați..>> Lui Ortega îi este clar că masele nu vor fi capabile
sa controleze procesul civilizării. El defineste cetățeanul de rând: "cel care a învățat să folosească mecanic civilizația dar ignoră principiile fundamentale ale civilizației. Vulgarul din trecutul Europei nu își închipuia că poate avea "idei". El are credințe, tradiții, folclor, proverbe și obiceiuri mentale dar niciodată "teorii" despre lucruri.
Azi omul maselor are cele mai "matematice" idei despre tot ce se întâmplă în univers. Omul maselor și-a pierdut auzul! De ce să asculte când poate judeca, decide, pronunța, la bunul său plac ? Nu există fațetă a vietii publice în care el nu intervine, surd și mut cum e, declarându-și cu voce tare opiniile".

Dar acesta nu e progresul ? De ce să respingem "ideeile maselor", de ce să nu cultivăm această nouă cultură? Ortega se opune și explică: "Omul maselor nu are idei originale, el nu posedă opinii istorice
sau culturale, cine vrea să prezinte idei să fie pregatit să accepte adevărul, regulile expunerii adevărului.
Sunt principii pe care se sprijină orice cultură, care își dispută structurarea ei economică, estetică și morală.
Când această structură lipsește nu poate fi vorba de cultură ci de barbarism."
Rebeliunea maselor duce la barbarism. Un călător știe că există teritorii fară drumuri pavate sau principii etice, dar nici cui să se plângă despre lipsa lor. Barbarismul inseamnă absența unui sistem de referințe larg acceptat. De aici rămâne un mic pas de făcut spre fascism, bolșevism, plăgile secolului XX.
Ortega explică cum masele conștiente de superioritatea elitei o înlatură uzurpând puterea și conductul moral.

Fascismul european aduce pe tapet modelul unor mase care nu simt nevoia argumentării, participanții își impun brutal atitudinea și opiniile.
Marile schimbări sociale se produc treptat: apare normativ de a fi ilogic, noua mentalitate îți permite să ai "idei" dar fără o facultate ideatică. Fascismul evită conceptul idealurilor, el doar proliferează "idei"
neacceptând condițiile și termenii care sunt baza intrinseca oricărei opinii. Ortega cere o ultimativă discuție a ideilor moderne.
Dar vai,timpurile schimbau morala, noua gândire declară ireversibil: "s-a terminat cu polemica, trăiasca hermetismul,afară cu intercomunicația și teoretizarea".. "anarhia bate la ușe", semnalizează Ortega.
Iată noul credo: Dreptul la acțiune si la fapte neraționale. De aici și până la falsa dragoste a comuniștilor pentru mase, popor, muncitori, soldați, țărani, este exact distanța unei farse ..

Ma întorc în biroul prăfuit al lui Ortega. Au trecut 76 de ani de la "Revolta Maselor".
Comunismul a dispărut în umbra istoriei, la fel și fascismul aniilor de război. Masele de azi manipulează tehnologii noi, comunică cu viteza luminii și au de confruntat noi angoase: dezastrul ecologic planetar, mass distruction, terorismul fanatic.
Zi de zi, 365 de zile pe an o parte din planetă stă de gardă ca cealaltă parte să nu iasă de sub control.
Istoria e o fluctuație a maselor pe un teritoriu finit. Populismul și urbanismul au luat locul elitelor care rar mai găsesc o nișe de expresie. Arta a devenit elusivă, un lux al unor pături intelectuale minoritare.
Conducătorii sunt exponenții unor similare, perpetue mediocrității deplânse de Ortega în 1930...

***

Scurtă Biografie José Ortega y Gasset

Născut la Madrid - 1883
Doctorat în filozofie - 1904
Profesor de metafizica la Universitatea Madrid- 1910
Fondează Revista de la Occidente - 1923-1936
Publică Ideas Sobre de la Novela - 1925
Publică Revolta Maselor-1930
Guvernator civil al Madridului pana în 1936
Exil în Argentina și Portugalia în timpul razboiului civil (36-39)
Revine la Madrid, înființează Institul Human-1948
Scrie și publică articole, critică, filozofie, ține lecturi
și numeroase conferințe.
Decedează în Octombrie 1955.

Multe din lucrările lui Ortega Y Gasset au fost publicate tardiv,
majoritatea postum.

noe 2006