Se pare că degeaba mi-am răcit degetele - în continuare reiei obsesiv sintagme genitivale. Şi zău dacă îţi trebuie nu ştiu ce mari experienţe literare ca să-ţi dai seama că a te folosi numai şi numai de acest artificiu găunos înseamnă persistenţă în submediocritatea fabricanţilor de stări. Îţi trebuie doar urechi, adică să nu fii surd.

"Spatele schitului/ fantomele fuioarelor/ lumina torței/ zbaterile întunericului/ coastele păsărilor/ cuiburile lutului/ găurile pereților/ molia vremii/ beznele șoarecilor". Pentru că, dacă nu eşti surd, cu siguranţă îţi vei spune "bă, parcă prea sună toate la fel". Şi aşă e - toate sună la fel, adică a gol.