Sta îngerul ca o glastră plină de flori în fereastră.
Apoi intra în Rai și rostea rugăciunea începutului de patimă.
Uneori încerca să înoate prin pagina albă.

Sta îngerul ca un bec aprins toată noaptea în stâlp.
Căile ferate i se întinseseră peste trup. Părea înger de fier.
Peste el veneau și plecau trenuri în stoluri.

Pesemne, făcuse bubat! I se aprinsese tot cerul.
Avea frisoane și făcea temperatură. Îi cădeau comete.
Vulcan risipind stele arzând în amurg.