Sunt partea însorită a Pamântului,
te întinzi, trenă umbroasă.

Ești jumatatea plină a acestui pahar,
eu, golul cu aer, sufocată.

Sunt mac arzător stăpân peste lan,
tu sapi galerii să ne-nghită.

Ești nota finală, crescând triumfal,
eu biet dirijor cu bagheta căzută.

Dar știu.

Ai pus corole în lună,
miere-n răscruci,
în coama câmpiei
îmi verși râuri dulci.
In scenă ovații
mă fac adorată,
iar lupii mă strigă
pe nume de fată.