text

imaginea utilizatorului monique
nedefinit

mâine avem program de uitare.
ne vom spăla creierii în lumina spumoasă.

tu și cu mine ca doi copii retardați.
ferestrele spre cer –
ești conștient, sper, că ele nu vor spune nimic concret.
jumătate îngropați, jumătate atârnând de castani.
vom învăța cum să fim eficienți în piesa asta de teatru.

și tot mâine ne vom împăia amintirile.
- te previn că e un procedeu oarecum complicat.
și degetele îți vor tremura peste mine cea de vara trecută.

Comentarii

mi se pare poemul cel mai reusit...

Da, vezi, de aici nu aș mai scoate nimic... ai atins simplitatea. :)