Apa limpede se unește cu cerul
nenumărate flori de lotus
mii de arginți
pîlpîie ultima stea
valuri unduindu-se lin
marea de pini
curînd va răsări soarele cu mânere de jad
suspinul muntelui, suflarea muntelui
ceața și norii
caligrama dragonului
ale cărui șapte limbi vrăjite alcătuiesc
o deghizare mai perfectă decît aceea a cameleonului
impresionism
imaginea cerului despre munte
imaginea muntelui despre cer
apa limpede nu va schimba
ceea ce ordinea firii a stabilit
de multe mii de ani
se-nfioară oglinda lacului verde
peste susurul șăgalnic al izvorului zburător
mantia surorii celei mici
pinii și brazii drepți de cînd lumea
Ascultă!
peste pod trece o broască
purtînd povara celor
1001 carapace
zorii se ivesc
din marea de pini
Poezie:
Comentarii
Doru Lubov -
cum ar fi scrii poezie cu puritatea cristalină chinezească, dar adaptată la peisajul românesc? nuferi în loc de lotus, inscripții latine în loc de caligrame, balauri în loc de dragoni... și totuși, țestoase și pini sunt și pe la noi... poemul tău m-a făcut să meditez la dao mulțam fain!