Virgil -
...
nu știu dacă
mă iubești într-adevăr
sau dacă nu cumva sînt o victimă
rătăcită întîmplător
precum un muncitor navetist
în raza de acțiune
a macaralei
nu știu dacă
nu cumva toată această dramă
ar fi putut fi evitată
acum cîteva sute de ani
printr-o mutație întîmplătoare
a unei gene recesive
sub acțiunea fenotipică
din toiul unei molime de holeră
nu știu dacă
amintirile mele sînt doar
postuterine
sau dacă nu cumva gura ta părul tău
și mai ales ochii
nu mi-au fost impregnați
ca o vagă adicție
în alt timp
nu știu dacă
tot ceea ce numim
cu atîta ușurință dragoste
nu e cumva o infecție
extraterestră
scăpată de sub control
în cartea facerii
pe vremea cînd eram goi
și cu siguranță
nu ne era rușine
Poezie:
Comentarii
Sapphire -
Ai schimbat ceva in poezia aceasta, ai schimbat ceva din modul in care simteam eu ca se "construiesc" poeziile tale. Am impresia ca totul nu este decat o enumerare de iluzii din care cineva - si nu neaparat tu - ar trebui sa vada, sa aleaga adevarul. pe care imi pare ca te-ai ferit sa-l spui. interesant, Virgil.
alma -
Mi se pare că acest peroratio sau dialogus nu se mai termină niciodată, pare a fi o buclă ce se repetă (și mereu dă aceeași eroare) și nu știu dacă această înșiruire de accesări ale subconștientului (poate și colectiv) prezentată poetic într-un stil cumva altfel ar putea aduce ceva nou. Despre "infecția extraterestră" parcă ai mai scris / ai mai spus? (De fapt, tot poemul îmi pare cunoscut, parcă l-am mai citit cândva, scris de tine.) Am înțeles ideea: "printr-o mutație întîmplătoare / a unei gene recesive / sub acțiunea fenotipică", dar e incorectă prezentată... "genetic". Finalul nu vine salvator pentru poezie.
Virgil -
de ce "Finalul nu vine salvator pentru poezie", alma? de ce portiunea respectiva nu e corecta... genetic? M-am gindit ca s-ar putea sa nu fie corecta terminologic de vreme ce exista caractere fenotipice dar a spune "actiune fenotipica" poate nu e tocmai corect. Totusi unde e greseala... genetica?
alma -
Am considerat ideea de mai sus în contextul unei dezintegrări a imaginilor din cauza versurilor scurte / scurtate(?). (Apoi vine un observator al straturilor și privește dincolo de Persona.) Genotipul determină fenotipul și nu invers. Acțiunea fenotipică poate mutila, de exemplu, dar nu și modifica genetic. Dar cine știe ce mai poate aduce viitorul, în genetică lucrurile se schimbă de la o clipă la alta. Ar putea ca "mutilarea" fenotipică "izolată" (în sensul genetic al cuvântului) a părinților să afecteze ereditar descendenții?
Virgil -
pai nu vad unde ma contrazici, si unde e greseala. o mutatie poate fi o mutilare (dar nu intotdeauna). Iar eu vorbeam (poate impropriu) despre "actiunea fenotipica". Ce este drept ma jucam cu imaginatia stiintifica, dar acum serios vorbind, cum se ctegoriseste de exemplu radiatia UV sau diferentele de presiune atmosferica sau de chimism al apei daca nu "actiuni fenotipice"? Poate am gresit, poate era mai bine sa fi scris actiuni exterioare, dar suna cam pleonastic. Mai caut.
vladimir -
De obicei e destul de enervant sa incepi o poezie cu o negatie ("nu") dar tu n-ai fost multumit cu atat, depasind nivelul strict logic si probabil dintr-o nevoie neverosimila de tragism ai adaugat partea cu "știu dacă", basca faptul ca titlul si cu primul vers sunt la fel si nu vad rostul. Mie imi pare o poezie plina de pretiozitati ce a mizat pe un melanj de realitati pentru a se impune in ochii lectorului insa din pacate e vorba doar de alaturari de termeni si situatii care se potrivesc ca nuca in perete, nu si de planuri sustinute convingator, ceea ce mie imi denota faptul ca autorul are alterat in acest moment simtul dramatic. Aceasta incercare putin reusita de a exhiba o iubirire paleoastronautica prin recursul la o posibila si dezirabila aterizare fortata pe partea inca vizibila a aerodromului din Nazca, trimiterile biblice atat de naiv insailate in text... ceva s-a intamplat cu tine Virgil, parca n-ai fi tu. P.S. Azi e Dragobetele... sper totusi sa fie vorba de iubire :)
Virgil -
mai sa stii ca eu cu Dragobetele nu le am. Nici nu stiu ce este si uite ca am trait bine si relativ fericit pina acum. multumesc pentru comentariu, Vladimir. Nu pot ascunde faptul ca m-a distrat copios. Chiar am ris. Ca nu ti-a picat tie bine negatia cred ca e ok. Ca nu poate sa fie decit da sau nu. Azi a fost nu. Pina si la poker ai noroc mai putin. Titlurile textelor mele sint catastrofale. Asta cred ca se va scrie si in manualele de istoria literaturii. Acum glumesc, sper sa nu o iei in tragic. Continutul, melanjul, nuca si peretele sint toate acolo unde le e locul. La mine in texte. Fiindca eu nu scriu "dupa stil" sau retetar. Asa ca te vei trezi mereu surprins si dezamagit dar mai ales contrariat. De aici si acel "ceva s-a intamplat cu tine Virgil, parca n-ai fi tu." N-am insa apucaturi exhibitioniste deci nu exhib nimic. Nici macar "iubirire". Si nu, nu e vorba de iubire. Ar fi mult prea... logic, nu?