Virgil -
...
oamenii slabi și cenușii ca bucățile de gard
stau și privesc de pe margine
cîinii trec agale pe lîngă porți
copii cu fețe tuciurii se îmbulzesc pe acoperișuri
soarele stă cu spatele la cer ca un prost și tace
praful îți intră sub unghii și printre dinți
găinile fug în depărtare
un șobolan oprit într-o groapă linge sînge
o casă de piatră stă aplecată ca o nenorocire mai veche
în mijlocul drumului o piatră albă își scoate un colț la iveală
o fată murdară trece în grabă pe partea cealaltă
un smochin uscat nemișcat în vînt
pe margine un gard ca o cruce de lemne
gîște trec spre miazănoapte în stol
un vînt răcoros bate dinspre căpățînă
lumina ustură ochii
Poezie:
Comentarii
lumina ustura ochii
francisc -
imagini care construiesc un discurs verosimil si o deznadejde aparenta. o golgota personala, ca sa nu spun profetica mi-a placut, in special spre final versurile 3 si 4 nu mi sună bine
mulțumesc
Virgil -
Mulțumesc pentru opinii, Francisc. Am făcut ceva modificări. Acum sună poate altfel.
Imparateasa -
mie mi-a sunat a eclipsă, a momentele acelea de pregătire când oamenii sunt curioși, dar natura dă alte semne care pot duce la spaima că s-ar putea întâmpla ceva neprevăzut. mi-a plăcut.
Virgil -
test
.
bobadil -
Acum ce sa mai zic? Ca mi-a placut? Ei bine da, mi-a placut! Pornind de la sugestia exceptionala din titlu curgand intreg poemul, o viziune nu doar cinematografica (gen the last temptation of Jesus a lui Scorseze) ci si observationala, rotunda, ca atunci cand stai pe un varf inalt de munte si vezi totul din jurul tau dar nu auzi niciun zgomot, nimic-nimic. Atunci cand ochiul tau poetic poate vedea realitatea intr-o alta dimensiune si apoi sa o redea intr-o forma fara sunet. Un poem pe care mi-as fi dorit sa fi fost in stare sa-l scriu. Asa ca... penita fara alte vorbe. Sarbatori Fericite de la mine! Andu
o față murdară...
george -
...o față murdară trece în grabă pe partea cealaltă un smochin uscat nemișcat de vînt pe marginea unui gard ca o cruce de lemne... încîntător,Profetule un Paște fericit tuturor! george ioniță
incremenire
veidos -
Imaginea culiselor tacute si pline de tensiune ale Golgotei e infioratoare. Merita mai mult decat o simpla penita sau un comentariu.
mulțumesc
Virgil -
îmi cer scuze tuturor cărora nu le-am mulțumit pînă acum pentru aprecieri. Nu prea am simțit nevoia să atrag în mijlocul sărbătorilor atenția asupra mea. Acesta a fost motivul.
in loc de comentarii
lucian -
oamenii slabi și cenușii stau și privesc. bucățile de gard. cîini tuciurii se îmbulzesc pe acoperișuri. soarele stă cu spatele la cer. pe sub unghii și printre dinți fug șobolani stă aplecată o casă de piatră ca o nenorocire . o piatră își scoate un colț la iveală. o fată trece pe partea cealaltă. gîște trec spre miazănoapte în stol un vânt bate de ustură ochii... oamenii slabi și cenușiis tau și privesc ca bucăți de gard cum cîini tuciurii trec pe lîngă porți. soarele stă cu spatele la cer pe acoperișuri. praful, ca niște găini, îți intră sub unghii și printre dinți un șobolan stă aplecat ca o nenorocire mai veche și linge sângele unei pietre ce-și scoate un colț murdară o fată trece spre miazănoapte în stol ca un vînt răcoros ce usucă lumina ochilor.