Allienter

imaginea utilizatorului Dedal

Iubito culeg buzele tale sunt fructele cele mai dulci azi deși
văd fiecare tăietură în care s-au prăbușit alte guri
sunt microscopul cu ochii măriți unde și
fluturii nectarului morți mișună ca șoarecii suri

sub fiecare pliu iubito pe unde pătrund mă așteaptă un șarpe
imaginea lui e întoarsă are dinții întorși printre care
regurgitează luminile cărnii sunt numai ofrandă coșar pe
înserate înghițit de fumul ultimei colibe de sare

prin apele roz pe unde iubito înot trandafirii
dau zahăr în sângele pământului petalele mor amărui
e locul pe unde vezicile pocnesc în diluvii și firii
i-a fost inventat ghimpele plutelor trecând prin gutui

mai departe sunt umbre organele tale
iubito mi s-au pus pe lentile în loc de aripi sau pleoape
ca o sfoară încinsă iederă arsă-n migdale
mă strânge de gât intestinul tău subțire și-aproape

plămânii tăi muguri mi-au întins pe obraz pleura lor unde și
alveolele mai demult s-au închis în cușca șobolanilor suri

Iubito sorb dintre buzele tale inima dulce și moale deși
sunt doar o tăietură în care s-au prăbușit alte guri

Comentarii

Am gasit in text niste sintagme deosebite : "Iubito culeg buzele tale", " tăietură în care s-au prăbușit alte guri", " coșar pe înserate înghițit de fumul ultimei colibe de sare" "ghimpele plutelor trecând prin gutui"... Cred totusi ca v-ati dus prea departe cu vezicile care pocnesc (imagine chiar ilara) si cu "mă strânge de gât intestinul tău subțire și-aproape ". Se incearca o estetica a grotescului, numai ca, in opinia mea, strica textul contruit pana in acel moment. Ialin

mulțumesc, Emil, dar nu, sub un așa titlu nu cred că m-am "dus prea departe" - e o trecere de normal, o alien-are - nu o iubire gen covoraș plutitor, ci una până la pierderea de sine, chiar până la transformarea, în noul unghi de vedere, a organelor "incriminate" - dincolo de orice convenții, altfel invazia, suprapunerile, n-ar putea avea loc - poate că pare hilar, inteleg, dar nu e - o solutie ceva mai agreabilă cred că ar fi lecturarea în tandem, așa cum au fost scrise, a versurilor: "e locul pe unde vezicile pocnesc în diluvii și firii/ i-a fost inventat ghimpele plutelor trecând prin gutui"; "ca o sfoară încinsă iederă arsă-n migdale/ mă strânge de gât intestinul tău subțire și-aproape", dar e numai o solutie si atat