Djamal -
<<<<<
trec dintr-un mormânt ín altul
dintr-un cerc în altul
ascultând cântecul
rănii mele imense
care se înalță
cu fiecare picur
pământul se micește
sub talpa mea
cerul se face un făt
iar sângele meu tace
chiar atunci
când strigă cerul
născându-se în ochii mei
în care nu se mai vede
nicio urmă de nor...
Poezie:
Comentarii
Senin
vladimir -
Are o anume seninatate poezia ta, ca si cum carnea si rana - inteleasa ca pretext de inaltare din trup - isi talmacesc pana la urma sensul. Trebuie sa existe un rost pentru toate acestea, nu? Altfel ar fi prea greu de suportat.
expresive
Ottilia Ardeleanu -
imaginea cerului ca un făt şi ideea naşterii în ochi. o viziune. asemenea, trecerea "dintr-un cerc în altul" şi nicio durere apoi, "nicio urmă de nor".