carmenis -
Desprinsă din lacrimă
Am crezut că niciodată
nu mă voi desprinde
din lacrima ta,
era atâta înserare
sub mine
că m-ai fi transformat
într-un meteorit,
fluturii mă gâdilau
cu antenele lor parabolice
și eu tresăream
prin cuvânt
activând primăvara,
chipul tău
s-a desprins însă de cer
ca o foiță de ceapă
și m-ai lăcrimat pe ascuns,
între două reprize de iubire.
Poezie:
Comentarii
probabil
Virgil -
probabil nu ar fi rău să editezi textul înaite de a-l posta
n-am inteles nimic
Dihania -
si chiar daca poezia trebuie simtita, textul asta nu trasmite nimic. se rupe de el la fiecare noua constructie, e atit de diferit de la o faza la alta ca am impresia ca ai avut unele flashuri cu unele expresii (a se desprinde ca o foita de ceapa, fluturi cu antene parabolice) si ti-ar fi parut rau sa nu le fructifici, asa ca le-ai aruncat in acelasi poem, incercind si nereusind sa le lipesti
raspuns
carmenis -
multumesc pentru comentarii; in orice constructie poetica, simbolurile genereaza o emotie care este sau nu receptata ,care este sau nu inteleasa;