Pacienta din camera 46:

Doctore să aduni toate cuvintele și să mi le strecori sub piele cu o seringă invizibilă,
sa nu simt acul
ca un drog nerostitele vorbe să îmi
răscoleasca conturul de ceară.

Asistenta în halat negru:

Femeia asta a trecut pe lîngă un descîntec
o ține cineva de mînă, are urme de mușcături
framîntă ceara lumănarilor ce iscodesc noaptea
uite cum contemplă golul rămas, nu are liniște sărmana
poate sa ia foc în orice clipă, sa reînvie din cenușa
zilelor arse de joaca vieții..

Consult cu periscop :

e iarnă
mă creangă
mă drum zănatec
e o boală-petală
de dinlăuntru-nafară
e ghem de foc
e undoitreipatru respiră
nu albastru
nu tăcea
zi Aaaa
trăiește măcar pentru mine
uite te ciup de glezne
de policarp
amestec amintiri din plete rebele
cînd zmeura era zmeură
cînd sărutul avea gust de sărut
cînd ecoul te descheia la bluză cu degete desărutate
cînd ne zămbeai cu zămbet de vietate..

EKG
(pacienta depusă pe catafalc)

Ti-au adus electrod de aramă pe o frunză de plop
inima ta pulsează pe masa de disecție
îți trăim întîmplările de la rădacina unghiei
pina la clipitul genelor
am găsit înăbușite primele iubiri
și ultima ta zi în grădini neatinse
patimi cernute, gânduri aprinse

Verdict patologic:

Adîncimea căpruiului e nesuportabilă
o adulmec ca pe o fiară tînară
dar nu găsesc, nu găsesc nicăieri
rădacina ce ne despică
și adîncitura tălpii
care cerne nea proaspată
din ieslea întîmplărilor .

Finalul lui Rameau:
"Omul este surd pină în momentul în care i se taie o ureche"