Ce e feminitatea? Un dat, o favoare, o atitudine, o alternativă, o condiţie sine qua non a armoniei sociale?...E un truc, un tatuaj existenţial, o iluzie?... O poză? Un instantaneu de la confluenţa energiilor nupţiale şi/sau materne? Un alter ego?
Artă:
Comentarii
faină poza
francisc -
faină poza
Mulţumesc frumos,
Maria - Doina -
Mulţumesc frumos, Dorin. E o poză de familie, un instantaneu de la o nuntă simplă, dar foarte frumoasă: mireasa, domnişoara de onoare şi naşa. Prinvind-o într-un moment de linişte şi de numărare a anilor, mi-am pus întrebările de mai sus.
Or none of the above?
margas -
Or none of the above?
ce-s alea "energii nupțiale"? și să
Virgil -
ce-s alea "energii nupțiale"? și să nu-mi spuneți că n-am voie la cutia cu imaginație, că nu e cinstit. anyway, feminitatea e chestia aia de nu-i masculinitate. cred că la aia se referea marga.
Vă mulţumesc, Mă
Maria - Doina -
Vă mulţumesc, Margas şi Virgil.
Mă întrebam dacă perspectiva şi/sau realitatea nunţii ( faptul de a fi mireasă ) şi maternităţii umple de acea emoţie şi de acea energie care subliniază feminitatea.
ibidem Dorin! o trec la preferate!
yester -
ibidem Dorin! o trec la preferate! mi-aș fi dorit să știu și părerea lui Vald, nu mai spun de ce!
un moment frumos păstrat pe măsura lui!
Blezz me God,
yester -
Blezz me God, pls!
...Uf! Sunt troienită de cursuri şi
Maria - Doina -
...Uf! Sunt troienită de cursuri şi examene...dar v-am auzit chemarea :) şi m-am bucurat!
Mulţumesc, Paul! Îmi verificam ,,vederea” :) Contează mult orice părere şi-ţi mulţumesc că ai enunţat aceeaşi dorinţă. Ce frumos ai ,,greşit” ! :) Binecuvântarea nu va întârzia! ( un mic amănunt: domnişoara de onoare e gălăţeancă, iar naşa şi mireasă au soţii dint-o localitate un pic mai la vale de tine :) )
Raluca, de data asta mă bucur doar ca privitoare ( nu-s eu soacra mică :) ), însă uneori regret că am fetele încă mici :) Cât despre dulcegăros, abia aştept să mă inviţi la nuntă...o să-ţi fac o grămadă de fotografii ,,nupţiale" :)...şi sunt sigură că vântul îţi va pune margarete în păr :) Feministă cu sensul 1 sau cu sensul 2 ? Mă uit la poza ta şi văd atâta feminitate! Te îmbrăţişez cu drag!
Iar cu termenul ,,nupţial”, termen care stârneşte imaginaţia :) datorită asemănării de grafică şi sonoritate, oare e mai bine să fiu mai explicită? Mă refeream strict la nuntă, la starea de mireasă, atât :)
E ok cu voi aici, plini de şarm şi de glumiţe! Să nu uitaţi să mă invitaţi la nuntă :)
mulțumesc pentru amănunte,
yester -
mulțumesc pentru amănunte, Mariana!
p/s. ok Ralouk, o avem la preferate, tu mi-ai zis ce faci:)
Raluca,
a.a.a. -
Raluca, reiterez o mai veche rugăminte a unui alt editor: pentru chestii persoanle, consultă mail, mess etc.
Doina şi Paul(dacă m-ai
aalizeei -
Doina şi Paul(dacă m-ai pomenit)
m-am jucat încă de ieri pe această poză încercînd o tentă vintage pentru un plus de mister. pînă la urmă am renunţat găsind originalul echilibrat cromtic şi compoziţional.
Mi-ar fi plăcut să văd acea
yester -
Mi-ar fi plăcut să văd acea compoziție, Vlad! Chiar dacă tu o numești din modestie: joacă! Dar aici depinde de timpul și dispoziția ta.
Adrian, eu înțeleg cum sunt sesiunile. A fost vina mea că am întins prea mult coarda!
Cred că impresionantă este
Sancho Panza -
Cred că impresionantă este autenticitatea acestei fotografii. Nu e nimic trucat aici, nici urmă de „poză” ori „cochetărie”, totul este bucurie, emoție și speranță.
Cum spunea și Raluca, poate că unora li se pare dulceagă, dar asta ar trebui să fie, pentru ei, un semnal de alarmă.
Mulțumesc pentru postare, Mariana, mie mi-a înseninat o zi posomorâtă. :)
iar Ralucăi îi spun că feminismul,
Sancho Panza -
iar Ralucăi îi spun că feminismul, ca mișcare, nu și-a propus feminitatea... din moment ce, în bună măsură, a generat taman inversul ei. :)
Bună-dispoziţie ca la nuntă :),
Maria - Doina -
Bună-dispoziţie ca la nuntă :), dar să revenim la fotografie. Vina o poartă amănuntul meu (o altă marcă a feminităţii, ca şi pofta de a vorbi ).Iertare!
Vlad, îţi mulţumesc pentru intenţia ta şi mărturisesc că şi eu îmi doresc să revii la acest ,,joc” :), dar, evident, în măsura dispoziţiei şi a timpului. Aprecierile despre cromatică şi aspectul compoziţional mă bucură. Mă tot întreb dacă e potrivit titlul, dacă se justifică întrebările…
Da, Adriana, o observaţie excelentă, nu e nimic trucat, e totul real si frumos. E un instantaneu, şi culmea, e de undeva de pe la jumătatea evenimentului când şi coafura nu mai era cum trebui, dar asta nu a dăunat grav feminităţii :) O fi feminitatea în mimică, în felul cum se privesc sau cum îşi ţine mireasa privirea într-o parte sau cum îşi ţine mâinile ( un limbaj nonverbal mai altfel )?
Mă bucur aşa de mult că fotografia asta ţi-a adus seninul. Într-un fel şi mie :) şi sunt fericită că sunt femeie şi respect cum se cuvine pe cei din a căror coastă am fost dăltuite, de acolo, de lângă inimă ca să le fim aproape, să fim acel ,,ajutor potrivit”.
Vă aştept cu drag de fiecare dată.
Cu mulţumiri, Mariana
Raluca,
Virgil -
Raluca, te rog sa fie ultima data cind abuzezi de facilitatea comentariilor.
Nu cred ca am inteles nici pina acum ce are textul acesta cu feminitatea. Poate are ceva cu nereusita de a o intelege. Si in ordinea asta de idei m-as intreba daca o femeie este mai putin feminina daca lucreaza la un tractor si e plina de vaselina decit daca este imbracata in mireasa. Evident, intrebarea este retorica. Pentru ca s-a scris suficient despre toate aceste conditionari si prejudecati culturale. Este o femeie cu sini mai mici mai putin feminina? Sau este o femeie de 100 de ani mai putin feminina? Sau este o femeie care nu poate face copii mai putin feminina? Sau o femeie la menopauza? Sau o femeie soldat? Ma tem ca ideile textului reprezinta doar o nisa subculturala. Care poate fi, in extremis, privita si ca o prejudecata. Iar acel "sine qua non" ma convinge de aceasta.
Virgil,
Maria - Doina -
Virgil, mulţumesc că ai pus punctul pe i. Am postat fotografia la Artă, şi pentru că trebuia să scriu minim zece cuvinte, am scris întrebările acestea care sunt ecoul unor judecăţi şi a unor prejudecăţi ,,culese din popor",...iar lista poate continua. Întrebările puse de tine subliniază un adevăr pe care chiar mi-am dorit să vină din partea altora. Şi,aşa cum reiese din ultimul coment, feminitatea e o stare de spirit, e ceva din interior, indiferent de vârstă, de postură, de coafură, de cultură. Mi-ar plăcea să pot posta fotografia unei femei-soldat sau a unei femei pe tractor. Cred că voi urmări astfel de imagini. Mulţumesc pentru idee. ( şi încă un amănunt: fata mea, chiar astăzi, a făcut primele formalităţi pentru a se înscrie la Liceul Militar pentru a urma o carieră militară, în aviaţie :) )
pentru ca intr-adevar e o poza
francisc -
pentru ca intr-adevar e o poza reusita, care imi place cu atat mai mult cu cat o privesc mai des, pentru ca s a vorbit cam pe langa texul-imagine si prea mult despre sub-text, pt offtopic uri si pentru ca sa dovedesc ca si eu am energie nuptiala, afirm:
ce atrage la aceasta poză ( pt ca in perfectiunea ei afisata tocmai asta induce- senzatia de poză, adica de ireal, de joc prefacut) este intraductibilitatea gestuala pe care o arata, ascunzand totodata tocmai ceea ce vrea sa exprime. mai simplu, vad un joc, unde viata se exprima in 3 stadii: maturitatea si intelegerea, o anume intelepciune si suport pe care il ofera, iesind frumos din scena, cu spatele, asa cum se iesea odata din fata regelui, apoi tanara mireasa, tineretea care accepta si asuma starea de a fi in ceea ce are ea frumos si bun, cu tandrete si sfiiciune as indrazni sa spun, apoi tineretea naiva, dar curata si surazanda din cap pana in picioare, care parca abia asteapta confirmarea din partea miresei ca totul e extraordinar si asta o asteapta si pe ea.
este remarcabil aici faptul ca cele 3 personaje se privesc si ne privesc. apoi ca mainile lor impreunate arata ca una fara alta nu se poate; ele se hranesc una din alta, se sustin si se intemeiaza in ceea ce sunt, simt si vor face. daca la rubliov sfanta treime avea acelasi tip de privire, dar cu picioarele incrucisate, aici avem mainile inlantuite...nu stiu pe care din cele 2 variante sa le prefer.
Nu spun ca aceasta poza e mincinoasa. Viata si casatoria in speta nu inseamna doar atat. Dar ceea ce garanteaza si fundamenteaza gestul inefabil exprimat aici, generozitatea si bucuria, viata ca sarbatoare si joc, tocmai ca revolta impotriva raului si uratului care pandesc aproape, justifica acest argument scos in fata, fie ca il pricepem fie ca nu.
Am recitit recent Cantarea Cantarilor. Discursul e acelasi: momentul iubirii si al impartasirii acesteia trebuie...strigat, pt ca, altfel, ca si aici, prin dispute sterile si inutile, pierdem esentialul. Si uitam.
Eu nu vreau sa uit asta. Multumesc..
o ninsoare la timp trei zâmbete
zugravul de subţire -
o ninsoare la timp
trei zâmbete calde-
bucurie în cerc
aceasta poza poate fi 'eliberata'
Trinity -
aceasta poza poate fi 'eliberata' de cuvintele de dedesubt..in opinia mea imaginea prezentata aici este intruparea sperantei..si speranta - probabil laitmotivul umanitatii - este greu de redat in cuvinte si chiar si prin imagine desi mai sus ni s-a dovedit cu prisosinta contrariul..
cheers to hope! :)
Dorin,
Maria - Doina -
Dorin, îţi mulţumesc întreit pentru revenire, pentru timpul de zăbavă plin de interes şi bucurie asupra fotografiei şi pentru tot ce ai scris. Cuvintele tale hrănesc. Mă bucură corelaţiile făcute cu tabloul lui Rubliov ( anul trecut am făcut un studiu asupra lui...pe mine mă uimeşte cum formează acel cerc prin aplecare capului fiecaruia spre dreapta sugerând unitatea treimică ). Având în vedere că eu cunosc persoanele şi eram acolo :), pot afirma că tu ai surprins exact starea lor de spirit, ceea ce dovedeşte abilităţi şi cunoştinţe de psihologie socială pentru care te felicit. Reţin cu drag ,, Am recitit recent Cantarea Cantarilor. Discursul e acelasi: momentul iubirii si al impartasirii acesteia trebuie...strigat, pt ca, altfel, ca si aici, prin dispute sterile si inutile, pierdem esentialul. Si uitam.
Eu nu vreau sa uit asta. Multumesc..” şi spun şi eu tot aşa: Eu nu vreau să uit asta!
Mulţumesc din suflet, Dorin.
Ştefan, mă bucur mult că fotografia te-a inspirat şi ai scris acest micropoem. Îmi place teribil de mult ,,bucurie în cerc” …şi mă trimite, din nou, la ,,Sfânta Treime” a lui Rubliov. Mulţumesc frumos.
Corina, mulţumesc pentru idee. Voi şterge acele întrebări, dar le voi pune aici deoarece s-au făcut multe referiri la ele. Mă bucură faptul că ai surprins speranţa. Mă gândesc la schimbarea titlului, ceva legat de speranţă, de bucurie în cerc…Mă mai gândesc.
Cu mulţumiri tuturor, Mariana
eu as avea rezerve fata de
Virgil -
eu as avea rezerve fata de asocierea conceptului de perichoresis aici, in masura in care aceasta se refera la Sfînta Treime. să nu uităm că toate sincretismele creștinismului tradițional tot așa au început. evident nu este obligatoriu ca toată lumea să îmi împărtășească rezervele. în orice caz, că a venit vorba de choresis, care în greacă înseamnă dans, joc. interesantă este într-adevăr așezarea în cerc a celor trei precum și apropierea (cel puțin în greaca koine) dintre choresis și korasion (sau kore, în greaca clasică) care înseamnă fată, fecioară, femeie tînără. de fapt un titlu potrivit ar fi choresis.
Da,
Maria - Doina -
Da, Virgil, au fost şi vor fi multe păreri, însă ştim amândoi că Sfânta Treime va rămâne aceeşi, un model întru care să se asemene omul şi acel grup de ,,doi sau trei”. E interesantă sugestia, şi îţi mulţumesc, însă am rezerve în a pune titlul în greaca, dacă bine am înţeles. Ultimele comentarii mă conving tot mai mult spre un titlu de forma ,,Mai mult decât feminitate – un cerc ( dans ) al bucuriei” ...sau poate asta ar trebui să scriu sub text, iar titlul să fie ,,Bucurie în cerc”, dacă îmi va permite Ştefan :)