cum stau chiar pe ea întreb domnul meu

imaginea utilizatorului Ottilia Ardeleanu

te-ai gândit mult când ţi-ai smuls o coastă
ai calculat bine la care dintre ele este cel mai nimerit să renunţi ca să fiu ceea ce vrei
ţi-ai prevăzut suferinţa multiplicată anume să prindă locul hotărât naşterii mele
te-ai rugat să fiu demnă de sacrifiul tău când îţi voi apărea în trup desăvârşit cu act de renunţare la bunul personal
m-ai cultivat cu alesele tale cuvinte mi-ai arătat drumul spre tot ce însemni ai fost luminos cât ar fi trebuit
mi-ai ţinut de dragoste până la tine
m-ai făcut femeia ta până în cele mai adânci lucruri
m-ai retuşat la vreme acolo unde nu ai rotunjit la deliciu formele
m-ai păzit de pietre de şarpe de iude
m-ai dus în Biblia mi-ai arătat cum
să fac pas printre lumi cum
se trece cu grijă
te-ai străduit până la capăt

omule altfel
de ce m-ai ales

Comentarii

în primul rînd titlul sună

în primul rînd titlul sună teribil de aiurea și ne-românește.
apoi, textul începe destul de anevoios și întortocheat. cred că nu ar strica dacă ai citi-o cu voce tare și te-ai întreba dacă ți-ar place să auzi așa ceva. accentul este pe cuvîntul „place”.
în final textul se temină cam simpluț ideatic vorbind.

la titlu contează,

e adevărat, punctuaţia.
am citit-o în toate felurile. importantă este interogaţia aici! dar dacă nu place, nu place, nu forţăm cititorul, cel puţin ăsta e principiul meu.
şi de ce nu ar merge de la complicat la simplificat?!
e ca şi când m-aş muta de la bloc la casă, de la oraş, la ţară.

mulţumesc foarte mult, Virgil, pentru opinie. contează să o cunosc!