cuvinte de jurnal

imaginea utilizatorului kalipeto
kalipeto -

fiecare glonte bine ţintit învie câte un mort
pe galbenul soarelui
nu acum
mâine dimineaţă strigă soldatul
ne vom îndrăgosti ghiulea
după ce pipăie atent culoarea ierbii
râgăie satisfăcut

în patru labe pământul
pe podeaua unei crâşme universale
îşi caută disperat ochelarii

opriţi
vă rog
războiul
e pe dos

aceste cuvinte
le-am îndesat printre cele câteva secunde trăite intens
ştiu nu vor opri durerea din piept
sângele din albul ochilor
frigul
care apucă degetele pe rând
şi le trosneşte

Poezie: 
poezie generală

Comentarii

Da, redă o stare de „dulce”

Maria - Doina -

Da, redă o stare de „dulce” agonie...
Vezi „crâșmei” (i e în plus).
Aș fi pus alt titlu sau aș fi scris la primul vers din ultima strofă doar „aceste cuvinte”.

multam

kalipeto -

rezolvat! multam pentru sugestii! spor la viata!

da, pământul este pentru toţi

Cristina Moldoveanu -

da, pământul este pentru toţi, câteodată în patru labe, câteodată cu privirea tulbure. Dar ceea ce îmi place cu adevărat în poezie sunt prima şi ultima strofă. Verdele ierbii se schimbă în zonele cu climă temperată din vreme în vreme. Mie poezia mi-a redat "nostalgia sintezei".

ochelarii

kalipeto -

imi place! dupa ce ai gasit ochelarii pamantului e simplu sa descifrezi prima si ultima strofa:) multumesc de trecere. te citesc, sa stii! doar ca sunt un ciudat cand comentez... stii tu, boala veche:)

..

francisc -

imi place numai ultima strofa

logic

kalipeto -

logic! ultima strofă, în cazul ăsta, e fructul/rostul poeziei. celelalte sunt drumul până la el:)

am citit aici un poem care

bobadil -

am citit aici un poem care mai întâi râgâie agale, apoi stă în patru labe hotărât, apoi e pe dos lejer, iar la urmă e îndesat și le cam trosnește cu vitejie. în rest, autorul văd că ne tot urează spor la viață, ce naiba o mai fi însemnînd și asta, o pilulă gen banii n-aduc fericirea dar te-ajută să-ntreții iubirea?
sper să nu primesc și eu una d-asta cu spor la viață de la acest autor că fac cu nervii

comentariu

kalipeto -

nu-i rau daca imi comentezi comentariile comentate in dreptul altor comentatori! in rest... la viata si la comentarii dintr-astea pline de! ...de nerv? nu, ca faci:)

Te rog să mă ierți Mariana și

bobadil -

Te rog să mă ierți Mariana și dacă tot veni vorba... spor la viață! (sper că agreezi urarea, nu e a mea, e plagiată!)
Despre text am spus ce am avut de spus, îmi cer scuze că nu m-am limitat strict la text.
Poate că asta este problema mea.
Nu mă limitez strict la nimic.
Când e nevoie desigur îmi cer scuze... uneori o spun nepotrivit... dar eu nu cred în limite, garduri, ziduri sau teritorii pe care le delimitezi cu un frecat de gard sau cu un strop de urină, pentru simplul fapt că suntem oameni, nu suntem animale... pe care le iubesc! oare ceea ce iubesti trebuie sa devii??
Andu