Iarna aceasta a nins mai puțin
Furtuni uscate au devastat pădurea
Rădăcini contorsionate de vînt
O continuă toacă printre crengile frînte

Primăvara nu mai cuvîntă
Susurul ei ca un plîns de copil
Nimeni…nimenii…nimeniii…
Nu-l ascultă

Numai tristețea bîntuie pe lac
Cîteva lacrimi din cerul
Oricînd mai albastru
Cercuri albe s-aprind

Șapte ochi de lumină
Sabia cu două tăișuri
Punte între viață și moarte

Ciulin de apă
Cît nu te află
Sufletul meu