s-a spart urciorul
din ochiul diform curge melasa zilelor golite de substanță
plasă cu scaieți, fluturi și flori
nici o zbatere
plouă tăcerea la mansardă
păianjen ciclotimic prins în plasa care l-a hrănit
nu mă mai tem de tine ursitoare
din podul sufocat de - amintiri
semne zgîriate pe catifeaua verde
fluturi de aur pe geam
albine încărcate cu pungi de polen
în vitrina de peste drum
ciorapi de damă cu pînze de păianjen
desfătare cu minimum de speze
ultima modă
da, e tîrziu
Poezie:
Comentarii
yester -
am citit și recitit și imperios trebuie să mă manifest: și cum ai vrea să mă știi, oglindă prăfuită dintr-un vis sufocat de amintiri semne zgîriate pe catifeaua verde fluturi de aur pe geam albine încărcate cu pungi de polen e partea care mi-a căzut pe naturelul meu de a fi. sper că nu am deranjat nimic pe aici:)
Younger Sister -
Dimpotrivă, îți mulțumesc pentru răbdarea de a lectura versurile, cu toată aparenta lor lipsă de coeziune. Am urmărit în felul acesta, alunecînd pe firul de păianjen al Celei Serghi, să recreez din picăturile ploii atmosfera hipertimică a vremurilor de atunci în perspectiva unei alte ploioase zile de mai din anul de grație 2007 :) . Acuma, nu am înțeles dacă manifestarea ta este de natură pozitivă sau negativă, dar zîmbetul și bunăvoința de a mă citi, îmi dau speranța că s-ar putea să fie totuși de bine ;)). Te mai aștept, cu drag.
yester -
... vorba poetului: și fiecare vârstă din vecie/ lăsând un fir de praf drept mărturie/l-a pus tihnit în ciobul păstrător/clipa trăiește, veacurile mor, deci e de bine la modul absolut, Naan:)! atent, paul