treptat nu a mai rămas nimic din cuvinte
nici din lucruri
trupurile lor lăbărțate
zăceau nemișcate umplute cu gînduri
pe bordurile reci ale obsesiilor
într-o perpetuă desfigurare
veșnicia pentru toți
scria pe uși cu litere mari
dincolo de ele uitarea
împodobită ca o mireasă
pentru mirele ei mort
își aștepta sărutul de bronz
în această inginerie perversă a tăcerii