pe atunci nu se întîmpla niciodată
să mă trezesc transpirat
toți îmi spuneau că am bronșită
că plămînii-s de vină eu știam cel mai bine
că e vorba de inundații undeva peste noapte
în creier sau în coaste se rupea un dig
nu se întîmpla nici să mă trezesc gol ca o benzinărie din texas unde stai două zile
pînă vine cineva să-și facă plinul
aveam patul meu pe atunci nu ca acum cînd am legată de spate
o targă
mă așez ca un paralatic la porțile templului sau în lăptăria lui enache
prin fumul gros văd cristoșii cum alungă bancherii
m-aș agăța de hainele unuia la ce folos golul acesta
tot nu dispare
nu se întîmpla nicodată să plîng și plînsul să-mi găurească pielea
ca pickamerele de pe olteniței
ori din ochi să țîșnească o ploaie acidă
aveam grijă de oameni mă închipuiam voluntar într-o tabără de refugiați
nu ca acum cînd mergi prin mine cu frică
să nu te lovească vreun glonte rătăcit ca pe străzile din beirut
totul începe cu un gest mărunt
marile avalanșe le provoacă schiorii
prima dată cînd am văzut un telefon mobil
eram într-a unșpea i-am invidiat pe toți două zile
m-am închis în casă visam că le fac găuri în țeastă
și sorb cu paiul puterea lor
totul începe cu un gest mărunt
paralizia și liniștea
prăbușirea și sunetul
o mie de pisici umblă prin mine buimace
mă întreb cu ce te-ai îmbrăcat azi
dacă vei termina școala
sau ce gust are laptele tău
Comentarii
bobadil -
Si eu aveam patul meu pe atunci, e tare ciudat, sistemele de valori sunt strambe azi, cineva trebuie sa faca neaparat slus, iar crucea e tot mai greu de dus, drumurile care urca pe golgota sunt asfaltate dar pline de alte primejdii care seamana mai degraba cu o frauda in masa. Nu mi-a placut cliseul cu ploaia acida. Si nici "la portile templului" in context cu laptaria lui enache. In rest, cursiv text, bun de pus in cutiuta muzicala. Andu
Virgil -
stii, uite ca mi s-a intimplat ceva interesant. cred ca sint obosit, e tirziu, si am intrat sa citesc si eram convins ca textul apartine altcuiva si l-am citit. si nu mi-a placut in mod deosebit. pe alocuri mi s-a parut putin bombastic sau chiar incepator (putin naiv in sensul artei grafice naive). si abia ulterior mi-am dat seama ca tu esti autorul. am inteles prin aceasta experienta surprinzatoare si neplanuita cit sint totusi de subiectiv. m-am intrebat, oare daca as fi stiut de la inceput ca tu esti autorul oare as mai fi fost atit de exigent? nu stiu. poate. dar nu cred. mi se pare putin livreasca mentionarea aceea cu benzinaria din texas. ca un fel de cliseu despre ce cred romanii despre west texas din filme. dar acelasi lucru il poti gasi si in alta parte in arizona sau new mexico sau poate chiar california. dar despre texas au romanii ideea asta ca poti merge zile intregi fara sa intilnesti pe nimeni. oricum, mie mi s-a parut un cliseu relativ uzat. nu stiu de ce dar mi s-a parut oarecum aiurea expresia aceea cu cristosii alungind bancherii. poate mai ales pluralul. mi se pare o rupere din curgerea textului. si apoi poate m-am plictisit sa tot citesc mentionarea lui dumnezeu sau a lui cristos ori de cite ori cineva vrea sa "zica ceva mai provocator" in text. mie aproape nu imi mai spune nimic. am mai spus-o cred si alta data, mentionarile religioase si cele sexual-erotice intr-un text trebuie facute cu multa atentie si masura (chiar mai mult ca alte expresii deosebite) pentru ca sa nu devina plictisitor banalizate. e un risc acolo. salturile astea din texas in brutarie, de acolo pe oltenitei si apoi in beirut oricit de exotice mi s-ar parea totusi artificializeaza mult textul dupa parerea mea. imi da senzatia ca cineva a inceput sa ma bombardeze cu inedit geografic din lipsa de forma artistica. putea de exemplu ramine "glont ratacit" fara mentionarea strazilor din beirut. la urma urmei un critic si mai aspru te va intreba si la ce iti foloseste detaliul beirutului daca in contextul general al textului nu aduce nimic semnificativ, nimic care sa il faca necesar. apoi urmeaza chestia cu avalansa si schiorii, saltul la celular si la invidie si efectiv imi creaza o senzatie de vertigo unde nu mai stiu de unde am inceput, de ce am ajuns acolo si care este de fapt mesajul sau macar "poezia" in text. parera mea este ca avem de a face cu o colectie de crochiuri dar care nu se leaga in mod neaparat. probabil cu ceva mai multa lucratura si liant ar fi iesit ceva. dar asa cum e acum nu imi da deloc senzatia de intreg.