Djamal -
bătând din aripi
porumbelul
își leapădă penele moarte
pe margine de fereastră uguind
din minaret
muezinul
cheamă necontenit la plecăciune
când eu
cu penele-n mână
privesc deasupra mea tăcând...
Poezie:
bătând din aripi
porumbelul
își leapădă penele moarte
pe margine de fereastră uguind
din minaret
muezinul
cheamă necontenit la plecăciune
când eu
cu penele-n mână
privesc deasupra mea tăcând...
Comentarii
Sancho Panza -
Djamal, as renunta la versul "din minaretul înalt al moscheei"...contine 3 precizari inutile: muezinul intotdeauna cheama din minaret, minaretul e inotdeauna inalt...si e intotdeuna al moscheei, nu? da, as renunta si la "in timp ce"...impune o conditionare in timp de care consider ca te poti lipsi. gasesc finalul sugestiv...dar cu siguranta ai texte mai bune decat acesta.
francisc -
ma gandesc cat de minunata ar fi chemarea fara primele 2 versuri
bobadil -
Parca se zice "isi leapada", adica la persoana a treia, o fi typo oare? In rest, un poem la fel de stramb ca marea majoritate a poemelor acestui autor care, fiind totusi ceva, incearca sa fie si altceva si incercand devine ceva care nu mai are nicio legatura cu ceea ce este el de fapt. Scuze de deranj, Andu
Djamal -
va multumesc tuturor de trecere si pt pareri. andule tacerea de aur.
Djamal -
katya, iti multumesc pt apreciere, as fi vrut sa-ti exprimi parerea in subsolul acestui poem. cu stima
emiemi -
Mahmoud, te rog raspunde comentariilor din subsol, nu prietenilor imaginari.
queen margot -
Da, Mahmoud, e frumos poemul tau. putini pot intelege simplitatea lui necautata si metamorfoza firii dupa rugaciune. e vorba de o primenire spirituala, pielea cea veche a ramas in mana lui ca un pumn de pene moarte. interesant e substratul crestin al textului... porumbelul fiind nu numai simbolul pacii ci si al Sf. Duh in ortodoxie. Fiecare vede in felul sau. unora le place, altora nu. mie sincer imi place pentru ca e un tablou delicat al vietii launtrice, imi da o stare de bine si imi place sensibilitatea lui. are ceva dintr/un haiku japonez, dar nu ma surprinde pentru ca autorul e un specialist al haiku/urilor. cu pretuire, Katya