hialin -
Mă-nclin în fața voastră, să ne trăiți...poeți
Noi n-avem calea voastră, și umbra ne e mamă
În mijlocul mulțimii am fi ce voi sunteți
Nu că ați ști vreodată, sau ați băga de seamă !
Condeiul de am strânge din suflet ar fi praf
Noi avem palma rece și degete-nghețate
Căci nu ne cântă muze într-un imens taraf
Și visele din noapte se nasc doar deșirate.
La voi sunt tragedii ce mulți nu vor să știe
Iubiri neîmplinite, depresii glaciale,
Când cu o coală-n față vă chinuiți a scrie,
Beții ce au să vină ori drame sexuale.
Noi v-am întinde-o mână, de ați cerși ca noi
În taina voastră aspră când suferiți... zic :"Bietul,
Cu rimele cum luptă! Cu viața în noroi !"
Mă bucur peste toate, că nu sunt eu... poetul.
Poezie:
Comentarii
Ecaterina Bargan -
am citit mai multe poezii din creația ta. scrii complex și totuși limpede. puțini cărora le reușește, mai ales în rimă. aici e închegată ideea. nici nu știu dacă se pune accent pe revoltă sau resemnare. nerv este. finalul rotunjește cumva însă ai și texte mai bune în opinia mea. apoi nu înțeleg de ce lași space pe alocuri între cuvînt și semnul exclamării. ritmul parcă cere accentul pe primul cuvînt în strofa doi, vers doi. ce zici dacă s-ar inversa formularea în "Avem noi palma...", ar sparge cumva coerența?
hialin -
Multumesc de trecere, comentariu si aprecieri ! In primul rand spatiul dintre cuvant si semnul exclamarii il las mereu pentru ca am impresia ca lipsa lui face semnul insesizabil. Stiu ca probabil nu se lasa spatiu... e un fix de-ale mele. Legat de ritmul versului doi, nu-mi pare eronat... posibil sa-l citesc eu aiurea si sa nu-mi dau seama.Desi textul are vreun an si mai e postat, iar pana acum nu mi-a zis nimeni nimic. O sa-l studiez mai atent. Legat de textele mai bune... ramane la aprecierea altora. Sunt convins in schimb ca am si texte mai proaste. Ialin