Desculta in igoranta mea ma plimb si’ncep sa cos cu ata alba ganduri
Adorm cu luna la fereastra mea si zbor prea sus sa ma poata zari careva
Sunt eu
sunt tu
sunt mult
putin
sunt umbra ta
nisipul de pe talpi purtat de cineva
scrumul furat de vant din tigareta ta
sunt mult mai mult
dar parca prea putin
si totusi cos incet cu ata alba ganduri