sam -
Acest text se află în Șantier
Regasire
Te regăsesc în roua dimineţii,
Mântuitorul meu iubit
Alungă astăzi, nourii tristeţii
Să pot călca pe urma ta , smerit
Te regăsesc în lanul copt din luncă,
Ce îşi îndoaie spicul spre pământ
Să fim şi noi aşa,e-a ta poruncă
Un mare seceriş ceresc şi sfânt.
Te regăsesc în zumzet de albine,
Ce harnice culeg din flori nectar
Şi noi am vrea ,să adunăm la tine
Mai mulţi pierduţi,cât încă este har
Te regăsesc în marile furtuni,
Ce se stârnesc ades în viaţa mea
Dar eu m-aplec smerit în rugăciuni,
Şi pacea o primesc din mâna ta.
Te regăsesc mereu , eşti lângă mine
Când sunt în întristări sau bucurii,
Un singur pas să fac spre tine,
Şi-al meu ocrotitor pe veci vei fi !
Poezie:
Comentarii
evadare
elizee -
Întotdeauna versul clasic are trăsături elegante, cu atât mai mult în această scriere care este creionată cu smerenie şi plecăciune către Divin. Ai reuşit să evadezi din cotidian şi să te înalţi spiritual chiar şi pentru câteva momente. Ai scris simplu dar nu simplist. Poate pe viitor vei încerca să renunţi totuşi la acei "Şi","Să" repetitivi la începutul versurilor. Aici aş înlocui "în întristări" - obs. "în".
Numai bine!
domnule Sam
Sancho Panza -
obisnuiti-va sa revizuiti redactarea, macar, inainte de a apasa "salveaza"!
virgule puse dupa ureche, spatii dupa semnele de punctuatie alandala...ce-o fi asa de greu?!
domnule, daca nu va pasa de cititot si de prapadita asta de ortografie, de ce mai publicati? eu nu inteleg.