margas -
dimineţile aici la marginea oceanului
mi le construiesc migălos din păsări
şi din zumzetul acela care seamănă cu paşii mei
ciolane târâte prin nisip
un cimitir de oase teribil de flexibile
şi de somnambule
noaptea dincolo în gândurile mele
balconul casei tale
o privelişte zărită pe furiş
şi mereu aceleaşi feţe străine care
se destramă
rostesc doar
cuvinte infame
Poezie:
Comentarii
un poem foarte frumos. îmi
batori -
un poem foarte frumos. îmi place cum "balconul" se descrie dincolo de gânduri ca un alt peisaj de interior, cum laşi în urmă oase flexibile, "teribil de flexibile" prin tuşă. cum sfârşitul rotit prin cuvinte infame ajung în piept la cititor, cum păsările tale de la marginea oceanului tău îmi dorm în sânge, cum simt că tot ce ai scris aici trece prin mine şi nu suntem altceva decât străinul care ne strigă pe nume, pe furiş: "noaptea dincolo în gândurile mele/balconul casei tale/o privelişte zărită pe furiş... etc. cât de frumos acest poem. cred că l-ai scris pentru mine: "dimineţile aici la marginea oceanului" există! un semn de apreciere din partea mea cu drag.
Mulțumesc Silvia pentru
margas -
Mulțumesc Silvia pentru aprecierea ta generoasă, este un poem 'de stare' influențat poate și de acea înstrăinare pe care o simți când ești departe de casă. Se pare că aici pe undeva amândouă am simțit un fel de 'priveliște care se destramă' ... lucru pentru care îți mulțumesc încă o dată.
La bună recitire,
Margas