citesc bloguri. modă nebună, va trece. citesc bloguri pentru că
pe acolo intru în lumea lui, lumea ei,
sunt toți în zona mea laterală, un cortex special, cu scări uși ferestre,
străzi pietruite alea alea. tot ce trebuie
pentru ca lumea lui lumea ei să se simtă bine,
să se simtă acasă. așez o vază cu flori, un creion chinezesc, un pat și o masă, una alta, ce
trebuie la o casă de om. la o lume de om. un câine
în curte, o pisică la geam, cine vrea un pisoi, întreb de două ori pe an, când
fată pisicile nimănui și vin la mine, îngerii lor vin la mine,
merg pe strazi aiurea găsesc pisici, apoi
mă întorc mâine, și mâine devine azi, apoi ieri, îngerii mă așteaptă mereu
la aceeași oră, eu însă nu pot să mă întorc ieri, și nici mâine, pentru că
mâine deja e altfel, mâine:
am să dorm mai mult cu o oră
am să citesc bloguri mai mult cu o oră
am să ascult REM de la J mai mult cu o oră
am să iubesc mai mult cu o oră
& mâine se face azi, azi se face ieri, povestea se termină, și cum se termină povestea, mami? și mama o privește de parcă ar ști că mâine ea își va lua hainele, cărțile și va pleca, și mâine se face azi, azi se face ieri, mama a plecat și ea de mult, nu mai sunt povești, cărțile stau închise pe raft, cineva le-a învelit în hârtie albastră, toate cărțile sunt albastre, poți alege orice carte, poți alege orice viață, e la discreție,
& orice moarte
eu sunt încă aici și trimit clickuri
fund free mamograms
help children for free
fund books for kids
save rainforest land
click to give FREE food
Mdambizana: locuiește în Malawi genul: fetiță jocul favorit: să sară coarda ajută: la cărat apă
Abby: locuiește în Zambia genul: băiat jocul favorit: fotbalul sănătatea: satisfăcătoare nu poate ajuta, e prea mic sănătatea satisfăcătoare nu poate ajuta, e prea mic
nu poate ajuta, e prea mic
&
mă întorc aici, la ale mele. și mă gândesc la cum i-am făcut lui un cuib în mine.
un cuib cu perete subțire prin care cuvintele sale trec prin procesul de difuziune a cuvintelor
printr-un perete subțire de cuib
în mine.
Comentarii
Sapphire -
Am citit titlul și mi-am spus că nu, nu poate să fie Alina în titlul acesta. Pentru că îmi părea un titlu forțat, unul... "comercial". Dar este stilul ei să spună lucrurile cu naturalețe, cu prospețime și cumva... cu capul plecat. Este atâta tristețe aici, din cadența cuvintelor care cad asemenea unei picături într-o peșteră. Foarte bine conduce Alina cititorul în adâncul nebănuit al inimii fiecăruia. Pentru că, mi se va fi părând mie, dar uneori ea scrie despre cititor. Sau știe să ne facă de voie de nevoie părtași lumii poeziei ei. Ar fi un singur pasaj care, cred eu, iese din stilul liber, necăutat: "mama a plecat și ea de mult, nu mai sunt povești, cărțile stau închise pe raft, cineva le-a învelit în hârtie albastră, toate cărțile sunt albastre, poți alege orice carte, poți alege orice viață, e la discreție". Aici am senzația că ai marșat prea mult pe idee. Nu mai spun nimic despre faptul că tot mai rar se scrie poezie care să ne facă mai conștienți că lumea nu se termină la vârful degetelor noastre. Poate va fi părând desuet... dar te face să îți aduci aminte că vom da seamă de fiecare cuvânt spus, iar poezia aceasta construiește într-o lume de ruine...
emiemi -
Personal, am ceva reticente in ceea ce priveste termenul de blog intr-o poezie. Am remarcat lucrul acesta si la Silvia Caloianu si la altii. Insa, dincolo de tehnica pe care o implica, se ascunde o lume in care poti fi ce vrei. Mie personal, imi face bine amalgamul acesta de frinturi. Ai dat o definitie perfecta acestui text si anume cortex special. Personal mi-a placut jocul acela african, aduce o nota de exotism, muta la timp planul untr-un continent interiorizat. Finalul mi se pare cam crispat, mai ales prin procesul acela de difuziune a cuvinte, il arunca din nou intr-o latura putin prea tehnica. Insa un poem de alta factura, fluid in toata increngatura de lucruri interiorizate.
alma -
Sapphire, mulțumesc mult pentru cuvintele tale. Atât de frumos le-ai împletit cu gândurile mele, oarecum împrăștiate prin versurile de mai sus... Cândva te voi ruga să mi le scrii pe o carte...
alma -
Emilian, ai dreptate, am să corectez. Parcă nu sună bine a amesteca poezia cu blogurile. Și cu celelalte observații enunțate. Mulțumesc!
ddm -
nu ma incanta panoul publicitar gen: ""mâine: am să dorm mai mult cu o oră am să citesc bloguri mai mult cu o oră am să ascult REM de la J mai mult cu o oră am să iubesc mai mult cu o oră"" nici platitudini ca: ""așez o vază cu flori, un creion chinezesc, un pat și o masă, una alta, ce trebuie la o casă de om"" si, in general, poezia cu pisici... (""o pisică la geam, cine vrea un pisoi, întreb de două ori pe an, când fată pisicile nimănui și vin la mine, îngerii lor vin la mine, merg pe strazi aiurea găsesc pisici"") nici filosofia ieftin pusa in versuri: ""apoi mă întorc mâine, și mâine devine azi, apoi ieri, îngerii mă așteaptă mereu la aceeași oră, eu însă nu pot să mă întorc ieri, și nici mâine, pentru că mâine deja e altfel"" etc am gasit in acest text si o bucata de poezie (f buna): ""Mdambizana: locuiește în Malawi genul: fetiță jocul favorit: să sară coarda ajută: la cărat apă Abby: locuiește în Zambia genul: băiat jocul favorit: fotbalul sănătatea: satisfăcătoare nu poate ajuta, e prea mic sănătatea satisfăcătoare nu poate ajuta, e prea mic""
alma -
DDM, mulțumesc pentru comentariu. sper că, dacă tot ți-a plăcut acel fragment, să binevoiești a click-ui locul acela unde scrie "click to give". iar dacă Mdambizana sau Abby sau altul, oricare dintre acei copii este ajutat de tine sau de oricare dintre cei care a citit acest text, abia atunci înseamnă că poezia mea și-a atins scopul, oricât de slab scrisă ar fi.