Sonet 170

imaginea utilizatorului cvasiliu
Londra

Tot calmul sobru-al epocii apuse,
Din casele cu-obraz din piatră arsă,
În dimineața oarbă se revarsă
Pe străzile din Barking unde nu se

Mai circulă pe dreapta - ca-ntr-o farsă -
Și unde, pe la treceri, semne-s puse
Ca să te uiți în sensurile-opuse,
Când vrei să faci spre City cale-ntoarsă.

Podul Iubirii își coboară buza
Pe apele Tamisei în sărut;
Dintre-Abație, Ceasul bate scuza

Că Londra se trezește din trecut,
Iar eu vânez stinger, în Southwark, muza
Lui Will la Globe, ca să-i plătesc tribut.

22.08.2008