arămie

imaginea utilizatorului Sancho Panza

...

ce nostalgie
trasă prin inel,

septembrie!...

Experiment literar: 

Comentarii

O întrupare delicată a

O întrupare delicată a sentimentului unei frumoase zile de toamnă; remarc, din nou, stilul elegant, lipsit de stridențe al discursului poetic, specific scierilor tale și modul în care reușești să induci cititorului trăirile pe care le furi clipei, în instantanee finisate cu migala unui bijutier.
Pentru o zi minunat de frumoasă!
Îți doresc de asemnea cât mai multe succese și mulți ani fericiți!

5 septembrie

Experimentul din 2 sept. m-a cutremurat. Pe 3 sept. ar fi trebuit pentru mine să fie zi aniversară, legată de inel. Nostalgie, trasă prin inel, la propriu și la figurat... în toate sensurile posibile. Cum au trecut anii...câte anotimpuri arămii am numărat, câte frunze am călcat în picioare după ce ne-au încântat ochii cu frumusețea culorilor toamnei! Ce potrivire fantastică, ce fire nevăzute ne leagă, e dureros, dar adevărat. Trebuie să ne cunoaștem și în realitate. Ziua de astăzi, m-a făcut să mă întorc pe hermenia, să nu creez conflicte pe alte site-ri cu reacțiile mele tomnatice. Și acum, în zi aniversară pentru tine draga mea, prietena mea de suflet din lumea virtuală îți doresc sănătate cât cuprinde, restul depinde de tine, să ți se împlinească toate dorințele, să fii fericită și mulțumită cu darul pe care-l ai, o sensibilitate deosebită. La Mulți Ani din partea mea și a familiei mele! Vio

vă mulțumesc!

Lea, tu, prin discreția și sensibilitatea ta, ești o floae rară... :)
nămă bucur mult că geana asta de gând (pe care, sinceră să fiu, m-am temut să o numesc „poezie”) a ajuns până lmesajul a tine.

Viorica, îți spun drept - cu riscul de a părea patetică - citind mesajul tău, mi-au dat lacrimine.
de multe ori, distanțele (în timp și spațiu) sunt ne ajută să vedem mai limpede...
dacă va fi să fie, ne vom întâlmi într-o zi, cu siguranță. și mie mi-ar face plăcere, să știi.

La mulţi ani, Adriana!

Apreciez aceste bijuterii poetice, pe care eu le citesc ca pe nişte poeme într-un vers al cărui iniţiator a fost Ion Pillat. Menţionez că domnia sa a impus prin creaţiile sale un segment nou în stilisitica poeziei, acceptată de critici precum Ion Coteanu, şi chiar de Academia Română.
Poemul într-un vers pare a fi o replică românească la poezia niponă. Versul are 13-14 silabe. De asemeni, are şi un titlu şi se acceptă figurile de stil.

Arămie
Ce nostalgie trasă prin inel, septembrie!...

Ar putea lipsi ,,ce-ul", dar cine ştie ce comori ascunde :)

Pentru forţa de concentrare poetică, pentru că a reuşit să facă să strălucească un poem arămiu în câteva cuvinte (într-un singur vers ), semnul meu de apreciere!

:)

Raluca, am scris în acelaşi timp, acelaşi gând! :)

Adriana, am uitat să spun: azi am citit din volumul tău ,,Despre ea, niciodată" şi am băut ceai lângă fântâna arteziană, aniversând :)

Raluca

tare șăgalnic comentariul tău, mulțumesc si pentru zâmbetul de pe buzele mele, și pentru urările de bine.

fie să ne-ntâlmin la fel de veseli pe Hermeneia... sau pe aiurea!

Doina

da, ai dreptate, poate fi „poem într-un vers”, deși nu așa.. s-a născut. las cititorului libertatea să așeze aceste puține cuvinte cum dorește.
aa, asocierea cu Ion Pillat mă onorează, deși nu prea cred că o merit .

„şi am băut ceai lângă fântâna arteziană...”
tu... vorbești serios? ori serios-metaforic?? :) )

mulțumesc pentru gândurile frumoase și mă bucur că am avut norocul să ne cunoaștem.