Mă chemi să calc prin tine ca printr-o altă lume,
Să lepăd la hotare trecutul meu întreg,
Să mă dezbrac de piele, să-mi inventez alt nume
Şi să mă-ncred în vorba-ţi pe care n-o-nţeleg.
Dar eu sunt cel de astăzi şi de aici!… În tine
Am simţurile moarte şi nu sunt cel dintâi,
Mi-s gândurile parcă întoarse şi haine
Şi nu-mi mai ştiu nici mâna cu care te màngâi.
De ce mă ceri ‘năuntru şi mă zideşti în uşă,
Când cel ce te adoră afară doar pot fi?
De-am să mă uit cu totul voi fi ca o păpuşă
Cu care dormi în braţe dar nu o poţi iubi!
Doar liberă Iubirea cu mine se perindă
Prin faţa ta şi creşte privindu-se-n oglindă!

30.XII.2010