Sonet 224

imaginea utilizatorului cvasiliu
CCXCV

Îmi caut noaptea-n perne un gând să mă mângàie
Pe piept şi să mă-mpingă-n al somnului abis;
Un gând rotund în care să-mi ţin destinu-n frâie
Şi care să-mi citească un viitor nescris;
Un gând precum o viaţă trăită-ntr-o oglindă
Pe suprafaţa cărei se lasă-un abur dens;
Un gând să mă răsfeţe cu-acea minciună blândă
Că doar iubirea are în jurul nostr-un sens;
Un gând în care răul şi binele există;
În care pot cu psalmii dorinţei să te chem
Şi-n care doar de clipa în care tu eşti tristă
Să am o veşnicie curajul să mă tem.
N-adorm fiindcă-n mine am să rămân închis,
De gândul, ca un flutur, mi se transformă-n vis.

31.I.2011