Motto:
„sărutul e acolo unde
îți împreunezi palmele”
Radu Tudor Ciornei

avem aceeași umbră-nflorită-n coapse
ca o mângâiere plânsă-nvechită
prin iarba lascivă cosită
proaspăt la amiază

mi-e umbra de-orizont-mpletită
zvâcnire de-albastru
rotundă și trează

jumate din umbră-mi începe cu altceva
solstițiu naufragiat printre pleoape
răscolitor contur de migdali
rombos lichid pe colțul de noapte...

aceeași umbră-nrourată-n gând
deschide foșnetul
cărnii flămând
mai tandru-nflorită
cu încă o noapte...