dau o seară plicticoasă pe un borcan de magiun
sunt răcit cobză
toată lumea vrea să-mi facă pe plac
eu n-am chef
ceea ce poate că îi enervează
sau poate că nu
uite un subiect pentru care să mă așez în lotus

mi-e dor de micul paris de străzile lui cochete
unde clădiri ude
petrec cadillacuri leneșe
pe lângă cafenelele lui aspre vara
m-aș fi integrat cred

îmi pun o pernă sun cap mimez starea de bine

mă atrag elastic pozele alb negru
cu puterea trupului tău
hai să vedem un film vechi românesc te rog
cu batista udă
îmi stergi fruntea
cum ai șterge oglinda aburită de prea multă apă
caldă

în timp ce beau ampicilina la bucătărie dă laptele
în foc