în sfârşit e noapte şi aproape o încăpere
tu ai ajuns chiar scobeşti uşă în pereţi o să aprinzi o singură flacără fără asemănare
în crăpături gaura cheii gura de scurgere toţi porii pereţilor
îmi vei ţintui fiecare dâră şi nimic nu se va mai îndura apoi
nicio altă împărăţie

nu bat la uşă nu intru în clădirea aceasta
de la colţ nu-mi iau la mine ţigări să ne ajungă o veşnicie

şi rugăciunea ta până la cer şi înapoi
ziua aceea când să vin

căci dragostea e o maiestate întoarsă
jarul pe care să-l respiri pulbere cu pulbere
ce ai tu nevoie
tot tot

şi se face lumină