nu pot să scot din lumi fragmente
ca efemerul să le mistuie în pripă.
sinteza văd cum ține monumente
salvând travalii de vreo rea risipă

de abstracții omul pare săturat
de aceea corp își răspândește
ușor spre unde-i greu de stat
căci e în stat ce nu îl prețuiește

această căutare ritmuri noi îmbină
un bine de la bunătate să adune
căci arta-n seriozitatea-i lină
nu se aprinde-n arșițe de dune

fugind de mozaicuri colorate-mi duc
totuși închipuirea spre labirint năuc…

* Limpezimea stilului (M. Fabius Quintilianus, sec. I, d.H.)