azi m-am pornit ca arhanghelul
pe strada mea ca pe un culoar de spital
rezervă lângă rezervă
oameni
arătându-se mai puţin
oameni cu două feţe

la brutărie câţiva nou-născuţi arşi
de vii nemonitorizaţi
salvarea numai una
defectă

în şcoală directoarea la zid pusă
pe note cu şi fără tonalităţi înalte
părinţi numindu-se autoritar
gardianul numai unul
sechestrat

măruntaie de ţânc
alături un animal gras şi
zeci de lozinci îl jupoaie de viu
se caută amatori

la noi plouă roşcat
cu pete de suflet
vândut la sânge

m-am dus până unde mi s-a înfundat
viaţa plină de gropi trece
pe la noi nişte vameşi
plictisiţi o sortăm
şi-o lăsăm în departe pe bandă
rulantă

oricât aş da
din aripi nu pot fâlfâi
veşti bune