Mai întâi, pe direct spus, lasă slash-urile. Astea-s figuri :). Care ar fi rostul lor în afară de-a fragmenta? Pentru asta, există spaţiu. N-ai pixeli destui? :)

Jonglezi cu nişte idei periculoase. Atacabile dpdv logic. În pofida a ceea ce mulţi cred, există până si o logică a iubirii, darămite a poeziei(în genere) şi a figurii de stil (în particular). De aceea, rânduri ca "mă întreb dacă după ce mor/ oamenii se mai simt singuri" pot aduce acuze de retorism ideatic.

Excelent fragmentul: "poate că dacă îmi voi lăsa părul să crească
oamenii nu mă vor mai confunda cu un spartan
și poate dacă îmi cumpăr un rimel
oamenii o să mă privească în ochi
dar nu-mi cumpăr de teamă să nu rămână urme
fața mea e atât de albă încât se vede orice
sub puful de deasupra buzelor
se află particule de praf pe care
mi-am promis că le păstrez în cazul în care trebuie
să-mi cimentez gura" - aproape un text în sine. Ai ceva de spus aici, imaginaţie, mijloace artistice, sensibilitate, nerv, siguranţă stilistică şi, foarte important, îngâmfare lirică. Pentru fragmentul acesta aş fi dat peniţă şi l-a fi furat la preferate. Nu că ar conta prea mult, dar arată că mi-a plăcut.